Varşovia şi Budapesta s-au opus prin veto, luni, proiectului bugetului euroepean aferent perioadei 2021-2027, în valoare de 1.100 de miliarde de euro, şi planului de relansare economică a Uniunii Europene (UE) în urma crizei covid-19, în valoare de 750 de miliarde de euro, la care accesul este condiţionat de respectarea statului de drept.

Preşedinţia germană a UE lucrează deja la un regulament şi există ”motive foarte solide” ca eforturile să-i fie încununate de succes, a anunţat în Parlamentul italian Paolo Gentiloni.

Fostul premier italian s-a declarat îngrijorat de faptul că acest veto polonezo-ungar ar putea întârzia punerea în aplicare a planului relansării economice, însă acesta se află în continuare în program, iar Paolo Gentiloni a anunţat că nu are în vedere niciun plan de rezervă.

Ministrul german de Externe Heiko Maas s-a declarat, la rândul său, convins că se poate ajunge rapid la o soluţie.

”Sunt implicaţi mulţi bani, de care au nevoie atât de multe state UE şi care aşteaptă ca noi nu doar să avem nevoie de o soluţie, ci de o soluţie rapidă”, a declarat el. ”Sunt sigur că vom reuşi”.

Secretarul francez de stat însărcinat cu Afaceri Europene Clément Beaune a preconizat, la rândul său, luni, că se va ajunge la o soluţie în săptămânile următoare.

Cotidianul Dziennik Gazeta Prawna scrie, citând o sursă din Guvernul polonez, că Varşovia recunoaşte că va fi imposibil ca această condiţie cu privire la accesul la fondurile europene să fie suprimată, însă cere Bruxellesului să îi diminueze amplarea, de exemplu făcând astfel încât să fie necesar un vot în unamitate în vederea aplicării ei, ceea ce ar face-o total inoperantă, deoarece Varşovia şi Budapesta s-ar opune.

Polonia ar urma să primească 113 miliarde de euro de la UE prin bugetul pluarianual şi planul de relansare.

Ungaria aştepată, la rândul său, 41 de miliarde de euro – una dintre cele mai mari sume pecap de locuitor în UE.