Responsabili comunitari elaborează deja un plan care prevede majorarea capitalurilor de la 130 la 160 de miliarde întrucât, pentru moment, nu este asigurat un procent satisfăcător de participare a sectorului privat la programul de preschimbare a obligaţiunilor greceşti (este vorba de programul PSI care prevede radierea a 50% din valoarea obligaţiunilor deţinute de investitorii privaţi, restul rămas de 50% fiind acoperit, o parte, prin emiterea unor obligaţiuni noi cu o scadenţă mai mare şi o dobândă mai mică şi o parte prin plata în numerar.
Zona euro examinează sub presiunile FMI posibilitatea de a acorda Greciei un pachet suplimentar de ajutor în valoare de 30 de miliarde de euro. Este vorba de o evoluţie care dobândeşte deja un caracter imperativ după suspendarea discuţiilor cu privire la radierea cotei de 50% din datoria greacă deţinută de investitorii privaţi. Factori comunitari recunosc că acest “şantaj crud” al băncilor nu reprezintă o ameninţare doar pentru Grecia, ci provoacă zdruncinări şi în zona euro şi face absolut necesară majorarea sprijinului comunitar pentru această ţară. Problema va domina reuniunea extraordinară la vârf ce se va desfăşura pe 30 ianuarie.
Bruxelles-ul şi Washingtonul fac presiuni asupra Atenei să finalizeze cât mai repede discuţiile cu reprezentanţii băncilor, pentru a exista o imagine clară cu privire la nevoile reale ale Greciei şi pentru a fi demarate rapid procedurile cu privire la noul acord de împrumut. În capitala comunitară a devenit clar că FMI şi SUA se vor implica mai mult în eforturile de rezolvare a crizei datoriei cu condiţia ca zona euro să transmită mesajele credibile şi adecvate că este hotărâtă să dea soluţii.
