Miniştrii de Finanţe europeni s-au întâlnit pentru a discuta salvarea Greciei de la faliment în aceeaşi zi în care o bună parte a guvernului elen, în frunte cu prim-ministrul, l-au vizitat pe preşedintele rus Vladimir Putin.
În acelaşi timp, la Atena mii de oameni au ieşit în stradă pentru a respinge măsurile de austeritate cerute de creditorii internaţionali.
Între toate ţările europene, Grecia este văzută în primul rând drept partenerul care nu îşi plăteşte banii împrumutaţi. Datoria publică a Greciei este impresionantă: 323 de miliarde de euro. Din această sumă, cel mai mult are de primit înapoi Germania. Adică 56 de miliarde de euro. Iar ca să avem o comparaţie, datoria publică a României este de 10 ori mai mică decât cea a Greciei.
Românii încă mai speră ca unda de şoc să nu îi afecteze prea tare. Până la sfârşitul lunii, Grecia trebuie să plătească o tranşă de 1,5 miliarde de euro către Fondul Monetar, iar un posibil refuz ar putea duce euro peste pragul de 4,52 lei. Un prim efect: cei 500.000 de români care merg anual în Grecia vor plăti mai mult pentru vacanţe, în lei.
Vor exista şi alte consecinţe. „Evident, va fi afectat turismul. Nimeni nu vrea să se ducă într-o ţară în care, în urma unei asemenea corecţii, e de aşteptat să ai revolte sociale. Este posibil să nu îşi permită să mai importe petrol, să nu îşi mai alimenteze staţiile”, spune Ciprian Dascălu, economist-şef al unei bănci comerciale.