Şapte din zece conaţionali cred că România este foarte slab pregătită pentru a face faţă problemei imigranţilor şi au, mai degrabă, încredere în asociaţiile umanitare decât în Guvern. Cu toate acestea spun că sunt de acord cu primirea refugiaţilor, dar numai într-un anumit număr, iar unul din doi nu i-ar vrea în localitatea sa, cea mai mare teamă fiind că va creşte riscul atentatelor teroriste. „Ar trebui să-i primim, dar depinde de sex. Bărbaţii nu, pentru că sunt extremişti, apar probleme de etnie, religie”, spune Andrei, inginer, intervievat de Gândul. „România ar trebui să-i primească, dar nu în orice condiţii şi pe oricine, că sunt şi suspecţi, nu sunt toţi refugiaţi corecţi”, spune Laurenţiu, vânzător. „Aş fi de acord, dar să nu ne aducă necazuri”, şi este părerea Anicăi, pensionară.
Criza latentă a refugiaţilor a explodat în Europa. Însă, deocamdată, România a fost ocolită de sutele de mii de oameni pe care războiul i-a alungat din casele lor, făcându-i să ia drumul către alte meleaguri, un drum sfârşit tragic pentru mii dintre ei înainte de găsirea libertăţii. În vreme ce Germania se aşteaptă la sosirea a nu mai puţin de 800.000 de imigranţi în acest an, în jur de 3.000 de oameni traversează din Grecia, Marcedonia şi Serbia, continuându-şi drumul spre Occident fără a fi împiedicaţi de gardul construit de Guvernul Orban la graniţă, iar în Budapesta domneşte haosul, România se pregăteşte să primească primii refugiaţi, mai puţini de 2.000 abia în noiembrie.
