Deficitul bugetar al Casei Naţionale de Pensii Private (CNPP) din România creşte alarmant de la an la an. Conform datelor furnizate de instituţie, în 2008 contribuţiile salariaţilor români la pensii au fost de 32 de miliarde de lei, iar pensiile plătite au fost de 33 de miliarde de lei, rezultând o deficit de un miliard de lei, însă în 2017 deficitul a ajuns la 22 de miliarde de lei (4,7 miliarde de euro), deoarece pensiile plătite au însumat 57 de miliarde de lei, iar plăţile făcute de firme şi salariaţi la bugetul CNPP au fost de doar 33 de miliarde de lei.

După cum se poate observa, în ultimii nouă ani sumele atrase la bugetul de pensii au rămas constante, însă cheltuielile pentru plata pensiilor aproape că s-au dublat. Semn că lucrurile nu funcţionează chiar cum ar trebui, după cum afirmă avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre cei mai cunoscuţi analişti în domeniu, care consideră că una dintre cauze o constituie pensiile speciale. „Plafonarea pensiilor speciale este o soluţie şi cred că trebuia luată mai demult această decizie”, spune Piperea.

În acelaşi timp, avocatul consideră că autorităţile statului trebui să reanalize bugetul de pensii din punct de vedere structural, având în vedere că acesta a ajuns să genereze cam 80% din deficitul bugetar al României. Potrivit lui Piperea, o altă mare problemă este legată şi de faptul că datoriile restante ale firmelor la bugetul de pensii au depăşit deja 4 miliarde de euro.

Aceşti bani trebuie acoperiţi din bugetul naţional, în special de la capitolul investiţii, iar ce înseamnă asta pentru România explică Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank: „O treime din cheltuielile sistemului public de pensii nu se susţin din venituri şi este nevoie de subvenţii masive din bugetul de stat. Situaţia creează un handicap major pentru buget, pentru că nu mai poţi face deficitul structural în altă parte”.

Cine sunt marii datornici la pensii

Potrivit situaţiei prezentate de CNPP la începutul lui 2018, primii 500 de datornici la bugetul pensiilor datorau nu mai puţin de 18,4 miliarde de lei (circa 4 miliarde de euro). Vorbim aici de sume restante în plată, a căror scadenţă a fost depăşită cu mai mult de 90 de zile.

Mai mult decât atât, aproape 60% din sumă – respectiv 10,6 miliarde de lei – este datorată de doar 100 de mari companii din România, majoritatea dintre ele aflate în insolvenţă sau chiar în faliment. Cu alte cuvinte, speranţele ca datoriile să fie plătite sunt destul de mici.

Topul datornicilor este condus de Compania Naţională a Huilei SA (care administrează minele de cărbune din Valea Jiului), care nu a achitat bugetului de pensii fabuloasa sumă de 3,73 miliarde de lei (circa 800 de milioane de euro), adică aproape cât cheltuielile pe o lună cu plata tuturor pensiilor din România! Clasamentul este continuat de Societatea Comercială pentru Închiderea-Conservarea Minelor (care gestionează închiderea minelor la nivelul Văii Jiului) – cu o datorie de 942 milioane de lei şi de SNCFR – cu datorii restante de 601 milioane de lei.