Unde se fac banii românești. Cum arată fabrica unde se tipăresc bancnotele

0
73

Instituţiile responsabile cu fabricarea leului sunt Monetăria Statului şi Imprimeria Băncii Naţionale. Prima se ocupă cu baterea monedei, iar cea de-a doua cu emiterea bancnotelor. Cantitatea de bani produsă este confidențială.

Imprimeria Băncii Naţionale are sediul în zona de sud a Bucureştiului, pe strada Luica, și este singura institutie de acest gen din Europa care tipăreşte bancnote pe suport de plastic. Bancnota din plastic este cu 30% mai scumpă, dar de 6 ori mai rezistentă decât cea din hârtie. Tot aici se fac bonuri valorice, cecuri, broșuri etc.

Hârtiile sunt fabricate cu atenție și conțin elemente de securitate pentru a preveni falsificarea. După ce sunt gata, bancnotele sunt încărcate în maşini blindate iar apoi sunt transportate, sub escortă, la Banca Naţională. Această instituție este cea care coordonează activitatea monetăriei şi imprimăriei și, în baza unor anumite cercetări, comandă ce cantităţi de bani să se fabrice.

Procesul de fabricaţie al bancnotelor începe cu achiziţia polimerului şi a cernelurilor. Ca şi în cazul monetăriei, bancnotele sunt fabricate cu materiale din import. Şi aici, ca şi la monetarie, costul de fabricaţie este secret.

Grafica bancnotelor este realizată de specialiștii Bancii Naţionale.

Imprimeria primeşte grafica de la Banca Naţională, iar apoi aplică, prin intermediul unor programe pe calculator, elementele de securitate pentru a preveni falsificarea.

După ce sunt aplicate elementele de securitate se trece la realizarea matriţelor și apoi la tipărirea banilor.

Imprimeria BNR

Strada Fabrica de Chibrituri, zona centrală a Bucureștiului. De aproape 80 de ani, aici îşi desfăşoară activitatea Monetăria Statului. În spatele unor porţi masive, aproape 300 de muncitori bat monedă.

Procesul de fabricaţie începe în atelierul de gravură cu o machetă de ipsos. Macheta este lucrată manual şi reproduce, la scară mare, forma finală a monedei. Munca de gravor implică talent dar şi multă migală. Să dai chip pieselor de ipsos dar și plastilinei nu este deloc uşor. Lucrul la o monedă poate să dureze chiar şi o săptămână.

Machetele din ipsos sunt apoi transformate în machete din răşină. Acestea sunt preluate de un dispozitiv special numit pantograf. Utilajul transpune imaginea de pe macheta din rășină, pe o piesă din metal. Astfel sunt realizate matriţele după care se bate moneda. Procedeul poate să dureze şi până la 35 de ore.

După ce sunt realizate matrițele, se trece la baterea propriu-zisă a monedelor. În acest perimetru, în care banii sunt făcuți la „foc automat”, au acces doar angajaţii experimentaţi, după ce au fost supuși la nenumărate teste psihologice.

Anual, din peste 6.000 de tone de metal se fabrică mai mult de un miliard de rondele din oţel şi alamă care ulterior devin monede.

Monedele sunt realizate cu materii prime din import. Monetăria cumpără, din străinătate, aliajele necesare: oţel placat cu alamă, cupru şi nichel.

Instituţia mai produce, contra cost, şi monede ale altor ţări cum este leul moldovenesc, dar şi medalii, decoraţiuni şi obiecte de cult pe care le vinde prin reţeaua proprie de magazine.