Banca centrală a ţării est-europene, care susţine că nu are o ţintă legată de cursul de schimb, a prins obiceiul de a anunţa stimulente pentru a restrânge aprecierea forintului de fiecare dată când moneda locală se apropie de 310 forinţI pentru un euro.
Acum, când moneda se tranzacţionează în apropiere de maximul ultimelor şase luni, strategii au abandonat angajamentul de a nu reduce dobânzile până în 2018.
“Reducerea ratelor ar însemna că Banca Naţională a Ungariei se alătură unui grup destul de numerous de bănci centrale implicate în războaie valutare”, spune Piotr Matys, strateg la Rabobank International din Londra.
Acesta arată că relaxarea monetară nu va fi suficientă pentru a stopa aprecierea forintului la 300 euro în condiţiile în care investitorii sunt în căutare de monede cu randamente în creştere. “Banca centrală a avut o preferinţă pentru o monedă mai slabă pentru o vreme”.
Schimbarea de poziţie plasează Ungaria în compania ţărilor în curs de dezvoltare, de la China la Cehia, care-şi slăbesc monedele pentru a-şi stimula exporturile.
Forintul, moneda cu cele mai bune performanţe din Europa emergentă în acest an, ameninţă să erodeze competitivitatea la export a Ungariei în condiţiile în care creşterea ţării rămâne în urma altor ţări din regiune, iar inflaţia se situează sub ţinta de 3% a băncii centrale.