“Sunt de acord cu impunerea unor limite în ceea ce priveşte indicatorul loan-to-value (valoarea creditului raportată la valoarea bunului cu care se garantează – n.red.), nu doar pentru creditele în valută, ci şi pentru cele denominate în forinţi. Dar nu cred că aceste limite ar trebui specificate, de la o valută la alta”, a spus Csanyi.
Acesta a fost de acord că este nevoie de un nou set de reguli pentru piaţa creditării, deoarece legile actuale lasă băncile ungare expuse la risc, atât în ceea ce priveşte creditele în valută, dar şi pe partea de forinţi. “Introducerea unei reguli de limitare a raportului loan-to-value (valoarea creditului raportată la valoarea bunului cu care se garantează) nu are sens, mai ales în Ungaria, unde din 3,9 milioane de angajaţi, doar un milion plătesc taxe”, a spus preşedintele băncii.
Banca centrală a Ungariei a propus limitarea raportului loan-to-value la 70% în cazul împrumuturilor ipotecare în forinţi, 54% la cele în euro şi 35% pentru creditele în alte valute, inclusiv popularul franc elveţian. Csanyi consideră că propunerile băncii centrale sunt prea stricte şi a arătat că o limită mai rezonabilă a raportului loan-to-value ar fi de circa 75%, pentru împrumuturile în forinţi.
“Ratele loan-to-value de 90%, care erau anterior răspândite pe piaţă, însemnau asumarea unor riscuri prea mari, însă un nivel de 75% este mai adecvat”, a spus şeful băncii ungare. Acesta a adăugat că impunerea oricăror limite va duce la încetinirea creditării. Banca centrală a Ungariei a coborât recent dobânda-cheie cu 0,5 puncte pocentuale, la 7%, a patra reducere consecutivă, în urma căreia dobânda a ajuns la un nivel minim al ultimilor trei ani. Aducerea dobânzii-cheie la un nivel atât de scăzut nu este surprinzătoare, în contextul în care criza financiară şi nivelul redus al inflaţiei, chiar şi după majorările de taxe, au lăsat loc relaxării monetare.
Decizia vine după ce Banca Mondială a aprobat acordarea unui împrumut de un miliard de euro Ungariei, decizie ce concretizează o promisiune făcută în urmă cu 11 luni, alături de Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană. Împrumutul acordat pe o perioadă de opt ani şi jumătate are rolul de a susţine “reformele bugetare, programele de stabilitate financiară şi reformele pensiilor”.
Banca Mondială a promis acest împrumut în cadrul unui pachet comun de ajutor de 20 miliarde de euro, anunţat pe 28 octombrie, într-o perioadă în care economia şi sistemul financiar din Ungaria se confruntau cu mari tensiuni. FMI a acordat atunci o primă tranşă de 4,9 miliarde de euro la zece zile după anunţarea împrumutului.
După acordarea celei de-a doua tranşe, în martie, şi a celei de-a treia, în iunie, FMI a oferit Ungariei un total de 8,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă peste 70% din totalul promis pentru o perioadă de doi ani. UE a acordat, la rândul său, prin trei tranşe, 5,5 miliarde de euro din cele 6,5 miliarde de euro promise.
