Această blocare era aşteptată, după ce Budapesta şi Varşovia au cerut ca accesul la fonduri europene să nu fie legat de respectarea statului de drept.
Proiectul bugetului prevede 1.100 de miliarde de euro în cadrul financiar plurianual 2021-2027 şi 750 de miliarde de dolari în cadrul Fondului de ralansare economică menit să ajute statele membre ale Uniunii Europene (UE) să se redreseze după criza pandemiei covid-19.
Ungaria şi Polonia sunt vizate de proceduri cu privire la încălcarea valorilor fundamentale europene.
UE a lansat proceduri de infringement împotriva ambelor ţări, pe care le acuză de încălcarea independenţei justiţiei, libertăţii presei şi dreptului organizaţiilor nongubvernamentale (ONG).
Statele membre UE au adoptat bugetul şi fondul de relansare post-covid-19 în urma unui summit-maraton în iulie.
Ambasadorii europeni au adoptat cu o majoritate calificată clauza care condiţionează accesul la fonduri europene de respectarea statului de drept, a precizat preşedinţia germană a UE, scrie BBC.
Însă bugetul şi pachetul de salvare europene este necesar să fie adoptate cu unanimitate de voturi, iar Polonia şi Ungaria le-au blocat într-un vot ulterior.
”Noi nu putem susţine proeictul în forma sa actuală, care leagă statul de drept de decizii bugetare”, a declarat un purtător de cuvânt al Guvernului lui Viktor Orban, Zoltan Kovacs.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki ameninţa cu un veto săptămâna trecută.
Ministrul polonez al Justiţiei Zbigniew Ziobro a apreciat că această condiţionare în funcţie de respectarea statului de drept este ”doar un pretext”.
”Aceasta este o veritabilă aservire politică, o limitare radicală a suveranităţii”, a apreciat ministrul polonez.
Comisarul european însărcinat cu Bugetul şi Administraţia, germanul Johannes Hahn, se declară, într-un mesajpostat pe Twitter, ”dezamăgit” de acest vot.
El îndeamnă statele membre UE să-şi ”asume responsabilitatea politică şi să adopte măsurile necesare în vederea finalizării întregului pachet”.
”Nu este vorba despre ideologii, ci despre ajutarea cetăţenilor noştri în cea mai gravă criză de la al Doilea Război Mondial”, a adăugat el.