Zăcământul de aur de la Roșia Montană rămâne îngropat. Roșia Montană este un nume care a devenit sinonim cu unul dintre cele mai intense conflicte socio-ambientale din România. Timp de mai bine de un deceniu, comunitatea locală, organizațiile neguvernamentale și activiștii au luptat pentru conservarea acestui sit istoric bogat în aur și argint, împotriva proiectului controversat de exploatare minieră propus de Roșia Montană Gold Corporation (RMGC).
În anii ’90, după căderea regimului comunist în România, au început să apară discuții privind exploatarea zăcământului de aur de la Roșia Montană, iar zona a devenit un punct focal al acestor dezbateri. În acest context, compania canadiană Gabriel Resources a intrat pe scenă în 1997, propunând un proiect minier ambițios care viza exploatarea aurului și argintului din această zonă.
Uriașul zăcământ de aur de la Roșia Montană rămâne îngropat în pământ
Gabriel Resources a înființat Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) și a propus un proiect care promitea beneficii economice semnificative pentru țară. Cu rezervele mari de aur și argint, proiectul a fost prezentat ca o oportunitate de dezvoltare economică și creare de locuri de muncă într-o regiune care avea nevoie de revitalizare. Proiectul a fost prezentat ca fiind benefic pentru economie și infrastructură, dar, în același timp, a ridicat numeroase îngrijorări.
Opozanții proiectului au început să pună la îndoială implicațiile asupra mediului și sănătatea publică, având în vedere metodele propuse de extracție care implicau utilizarea intensivă a cianurilor. De asemenea, comunitatea locală s-a arătat reticentă, deoarece proiectul ar fi afectat direct zone cu valoare istorică și culturală.
Într-un context de tranziție post-comunistă, Guvernul României a primit propunerea proiectului cu un interes economic pronunțat. În 2002, guvernul a adoptat o lege specială pentru Roșia Montană, o mișcare care a stârnit ample critici. Această lege a fost percepută de mulți ca fiind prea favorabilă investitorului străin și a ridicat semne de întrebare cu privire la transparența procesului decizional.
Astfel, încă de la începuturile sale, conflictul legat de Roșia Montană a fost alimentat de divergențe profunde între promisiunile de dezvoltare economică și conservarea resurselor naturale și culturale, generând o dezbatere intensă în societate care a persistat de-a lungul anilor.
Articolul integral AICI
Uriașul zăcământ de aur de la Roșia Montană rămâne îngropat în pământ