În ultimul an şi ceva, Moscova a câştigat constant teritoriu şi influenţă în fostele zone ruse. La începutul lui 2014, ea a anexat regiunea Crimeea din Ucraina. De acolo, ea a sprijinit insurgenţii proruşi din estul Ucrainei, zonă care şi-a realizat independenţa de facto faţă de Kiev, şi au promis să-şi extindă controlul.
În ceea ce le priveşte, ţările membre ale NATO au discutat despre sancţionarea economică a Rusiei şi despre înarmarea forţelor ucrainene. În realitate, însă, sancţiunile şi promisiunile NATO au doar o valoarea simbolică. Sancţiunile nu au schimbat modul de gândire al Rusiei şi ucrainenii abia dacă pot face faţă insurgenţilor ruşi, notează sursa citată.
Ambiguităţile Alianţei au îngrijorat membrele NATO, care se tem mai ales că orice ajutor necesar ar putea să nu vină la momentul oportun. Astfel, Polonia îşi antrenează cetăţenii să se apere în faţa unui atac.
”Cum ar putea Putin să tragă foloase de pe urma confuziei din Ucraina şi NATO? El ar putea destabiliza Alianţa oferindu-le statelor membre recompense substanţiale în schimbul cooperării lor: le-ar putea oferi teritoriul ucrainean. Împărţirea Ucrainei pentru atingerea obiectivelor teritoriale şi diplomatice ar avea un precedent în împărţirea din secolul 18 a Poloniei. Acea ţară a devenit slabă şi a fost împărţită în anii 1770. Vecinii săi nu au vrut un stat cu graniţe infirme pe care rivalii l-ar fi putut exploata. Aşadar, în 1772, 1793 şi 1795, Regatul Poloniei a fost împărţit între Austria, Rusia şi Prusia, până când a dispărut. Pe lângă creşterea teritoriilor statelor beneficiare, s-a creat şi o scurtă perioadă de stabilitate regională. O împărţire a Ucrainei ar putea avea rezultate similare”, menţionează în continuare site-ul Republican-American.
Acesta aminteşte că dintre vecinii Ucrainei (Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Rusia şi Belarus), toate, cu excepţia poate a Belarusului, au relaţii istorice şi etnice cu părţi din Ucraina. ”Putin ar putea oferi fiecăreia dintre aceste ţări teritoriu ucrainean în schimbul recunoaşterii obiectivelor ruse, dintre care unele au fost deja atinse. Poloniei i-ar putea fi oferită o fâşie de teritoriu care să includă oraşul Lvov, Slovaciei oraşul Ujgorod, Ungariei teritoriul Transcarpatiei, iar România ar putea primi Bucovina şi partea Ucrainei care se întinde între Prut şi Nistru. În plus, Rusia ar putea ratifica interesele române în Republica Moldova, în schimbul cedării de către Bucureşti a interesului său în Transnistria, în favoarea Moscovei. Pentru toate acestea, Rusia ar putea achiziţiona o bucată de teritoriu din estul Ucrainei, de-a lungul liniei Harkov-Poltava-Krivoi Rog – Voznesensk-Balta-Odesa”, mai scrie site-ul american menţionat.
Ceea ce ar rămâne sub controlul Kievului ar fi un stat mai viabil şi mai omogen în termeni politici, etnici şi lingvistici şi ar servi, de asemenea, ca stat-tampon între Rusia şi NATO, adaugă sursa citată.