Activitatea în industrie a scăzut, oferta disponibilă pe piața forței de muncă este în continuare redus, cifra de afaceri din comerț și servicii și-a păstrat ritmul viguros de creștere,  afaceri din comerț și servicii și-a păstrat ritmul viguros de creștere, rata anuală de creștere a prețurilor producției industriale pentru piața internă s-a atenuat, rata anuală a inflației IPC, sunt principalele concluzii ce se desprind dintr-un raport al Băncii Naționale a României cu privire la evoluția economiei României. 

Tendința de restrângere a activității care a caracterizat sectorul industrial în perioada recentă s-a accentuat în luna august 2019, volumul producției comprimându-se cu 7 la sută comparativ cu intervalul similar din 2018, cea mai slabă evoluție din ultimii zece ani. Rolul determinant în acest sens a revenit în continuare cadrului internațional tensionat în contextul deteriorării relațiilor economice sino-americane, al derulării Brexit, precum și al conflictelor politice din Orientul Mijlociu. Aceiași factori au imprimat și parcursul segmentului prelucrător local, a cărui contracție anuală s-a adâncit față de luna anterioară (-4,1 puncte procentuale, până la -6,6 la sută). Astfel, în structură, cvasitotalitatea sectoarelor industriale au consemnat scăderi ale volumului producției, cele mai însemnate pierderi de ritm fiind înregistrate în ramurile cu prezență semnificativă la export, precum industria auto și cele conexe, industria metalurgică, industria mobilei, industria altor mijloace de transport sau industria ușoară. În același timp, și perspectivele pe termen scurt se mențin rezervate, indicatorul de încredere calculat de către CE-DG ECFIN pentru sectorul manufacturier poziționându-se la valori ușor negative (-0,4 puncte).

În luna august, oferta disponibilă de forță de muncă a rămas la valori modeste, rata șomajului înregistrat situându-se în continuare la 3 la sută, iar cea calculată conform metodologiei BIM reducându-se la 3,8 la sută (date ajustate sezonier). În aceste condiții, caracterul tensionat al pieței muncii a persistat, întreținut de emigrația ridicată și de nivelul scăzut de pregătire a
forței de muncă afl ate în căutarea unui loc de muncă. În consecință, tendința descendentă a avansului în termeni anuali al numărului de salariați din economie s-a perpetuat (sub 1 la sută în august), iar pentru perioada septembrie – noiembrie se preconizează o relativă stabilitate, excepție făcând comerțul, cu o ușoară îmbunătățire. Totodată, rata anuală de creștere
a câștigului salarial nominal mediu net pe economie se menține alertă (14,1 la sută), în ușoară temperare comparativ cu perioada anterioară (-1,1 puncte procentuale).

Cifra de afaceri din comerț și servicii și-a păstrat ritmul viguros de creștere în luna august – peste 7 la sută (variație anuală reală), în ușoară atenuare față de intervalul anterior. În structură, dinamica robustă a acestui sector a persistat, în special la nivelul bunurilor de uz curent (circa 8 la sută), în timp ce pe segmentul bunurilor de folosință îndelungată volumul achizițiilor și-a încetinit avansul anual comparativ cu luna iulie (până la circa 6 la sută), atât pe seama cumpărărilor de bunuri pentru dotarea locuinței, cât și a comerțului auto. În acest din urmă caz, evoluția s-a datorat pierderii de viteză a activităților conexe (întreținere și reparare autoturisme, vânzări de piese și accesorii), dată fiind diminuarea interesului pentru mașini second-hand (aproxima prin numărul înmatriculărilor). În schimb, achizițiile de automobile au consemnat o ușoară accelerare a dinamicii anuale, un imbold în acest sens revenind probabil suplimentării tichetelor valorice ale Programului național de reînnoire a parcului auto. Și serviciile de piață prestate populației au înregistrat o intensificare de ritm, în principal atribuită încasărilor din activități recreative și turistice.

Conform datelor preliminare publicate de INS, în luna august exporturile de bunuri și-au accelerat contracția în termeni anuali până la 2,5 la sută, în asociere cu încetinirea economiilor europene. Evoluția a fost observată în special la nivelul livrărilor de produse energetice (inclusiv de energie electrică), dar și de mașini, echipamente și mijloace de transport. Pe o traiectorie
descrescătoare s-au înscris și importurile (-2,5 la sută, variație anuală), determinată de achizițiile de produse energetice, bunuri intermediare și bunuri de capital. În aceste condiții, deficitul comercial s-a situat la 1.465 milioane euro, adâncindu-se cu 1,5 la sută față de aceeași
perioadă a anului anterior.

Rata anuală de creștere a prețurilor producției industriale pentru piața internă s-a atenuat în luna august 2019 până la 4,7 la sută (cu -1,5 puncte procentuale față de luna precedentă). Aportul dominant a revenit bunurilor energetice (-4,4 puncte procentuale, până la 7,4 la sută),
pe seama accentuării declinului anual al prețurilor în ramura de prelucrare a țițeiului (sub efectul perpetuării trendului descendent al cotației țițeiului Brent) și decelerării de ritm anual din ramura de producție a energiei electrice și termice (în mare parte ca urmare a majorărilor de preț pe acest segment consemnate în august 2018). De asemenea, pierderi de dinamică,
dar de amplitudine modestă, au înregistrat prețurile bunurilor intermediare (până la 3,1 la sută), în contextul unor evoluții modeste ale cotațiilor metalelor. În schimb, prețurile bunurilor de consum și-au continuat tendința ascendentă (până la 4,5 la sută variație anuală), în asociere cu presiunile resimțite pe filiera prețului cărnii de porc.

În august 2019, rata anuală a inflației IPC a încetinit față de nivelul raportat în luna anterioară, până la 3,89 la sută (-0,2 puncte procentuale), rămânând însă pentru a șaptea lună consecutiv peste limita superioară a intervalului de variație asociat țintei staționare (2,5 la sută ±1 punct
procentual). Temperarea a fost imprimată de prețurile administrate, ca urmare a manifestării unui efect statistic favorabil asociat creșterii tarifului la gaze naturale și energie din august 2018. În schimb, o nouă majorare a consemnat prețul produselor din tutun, scumpirea țigaretelor neavând la bază o modificare a accizei.

Totodată, rata anuală a inflației de bază CORE2 ajustat și-a continuat ascensiunea graduală (+0,05 puncte procentuale, până la 3,38 la sută), reflectând menținerea presiunilor inflaționiste provenite din partea factorilor fundamentali (cerere peste potențial și ritm ridicat de creștere a costurilor salariale).