x


  • EUR
    4.8338
    USD
    4.4477
string(16) "instant-articles"

Vin NORI NEGRI peste o puternică industrie din România! Bruxelles-ul ne îngrijorează

Transporturile din România ar putea fi puternic afectate de Pachetul Mobilitate 1 pe care Comisia Europeană îl pregătește.

Author: Cristian Matache | Sursa: Money.ro | Publicat: 19.02.2020, 16:10

Pachetul Mobilitate 1, pe care Comisia Europeană îl pregătește, lovește puternic în industria românească de transport și ”legalizează” conceptul de Europa cu două viteze. Prin măsurile extrem de restrictive adoptate în 11.12.2019, precum obligația întoarcerii camionului acasă la 8 săptămâni, introducerea unei perioade de restricționare a cabotajului (cooling off) de 4 zile și aplicarea forțată a Regulamentului Roma I firmelor de transport rutier, România, Bulgaria și Lituania vor fi cele mai afectate de prevederile aprobate în Pachetul Mobilitate 1, eliminând transportatorii din aceste țări din piața europeană de transport rutier și astfel împing firmele și șoferii să migreze în vest, susțin reprezentanții Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

 

Cele trei dosare cuprinse în Pachetul Mobilitate 1 au fost realizate pe fondul protecționismului în creștere al Statelor Membre din Vestul UE reunite în cadrul Alianței Rutiere, iar transportatorii români și est-europeni vor fi cei mai afectați de măsurile propuse, care vor conduce la o creștere semnificativă a costurilor lor de operare și la restricționarea transporturilor rutiere internaționale operate de aceștia în cadrul UE.

 

Pachetul Mobilitate 1 a fost publicat de Comisia Europeană pe 31.05.2017 și cuprinde 8 propuneri importante de modificare a legislației europene în domeniul transporturilor rutiere, dintre care 3 dosare vitale pentru viitorul transportatorilor români în UE:  propunerea de Lege specială pentru aplicarea Directivei detașării nr. 71/1996 la transporturile rutiere; propunerea de revizuire a Regulamentului 561/2006 privind timpii de conducere și de odihnă ai șoferilor profesioniști; propunerea de modificare a Regulamentului nr.1071/2009 privind accesul la profesie și a Regulamentului 1072/2009 privind accesul la piața de transport rutier de marfă.

 

După aproape doi ani de dezbateri și negocieri extrem de dificile, în data de 03.12.2018  Consiliul Miniștrilor de Transport din UE a adoptat poziția sa (abordare generală) privind Pachetul de Mobilitate 1, iar în data de 04.04.2019 Parlamentul European (PE) a adoptat rapoartele la prima lectură privind propunerile Comisiei Europene cuprinse în Pachetul Mobilitate 1.

 

Totodată, noul Parlament European s-a constituit în data de 02.07.2019, în urma alegerilor directe din cele 28 de state membre ce au avut loc între 23-26 mai 2019, iar în data de 3 octombrie 2019 a demarat trialogul privind Pachetul Mobilitate 1. Noua Comisie Europeană și-a început mandatul la 1 decembrie 2019.

 

În data de 11.12.2019, Președinția Finlandeză a Consiliului de Transport UE, Parlamentul European și Comisia Europeană au ajuns la un acord privind Pachetul Mobilitate 1 restricționând libera circulație a transportatorilor români în UE prin măsurile extrem de restrictive adoptate, precum obligația întoarcerii camionului acasă la 8 săptămâni, introducerea unei perioade de restricționare a cabotajului (cooling off) de 4 zile și aplicarea forțată a Regulamentului Roma I firmelor de transport rutier. Aceste prevederi elimină transportatorii români din piața europeană de transport rutier și împing firmele și șoferii români să migreze în vest.

 

Impactul Pachetului mobilitate 1 asupra României

 

a) Mediul înconjurător 

60.000 de camioane înmatriculate în România efectuează operațiuni de transport cross-trade în UE (încărcare & descărcare în UE, cu excepția țării de origine) și cabotaj. Întoarcerea acasă la fiecare 8 săptămâni reprezintă în medie 1.000 camioane zilnic pe drumurile europene și la granițele românești, fără niciun motiv economic. Asta înseamnă 1,3 mln km/zi (calculat la o distanță medie de 1.300 km., adică Frankfurt-Arad).

Astfel, vom avea un trafic suplimentar cu 505 mln km/an doar cu camioane românești, 10% din totalul pieței de transport rutier de mărfuri din România, care a ajuns la 4,9 miliarde de km în 2018. Vor fi 1.160 tone de emisii CO2/zi sau 418.000 tone/an (calculat la o medie de 834 grame de CO2/km. În plus, va exista un trafic aglomerat nejustificat pe drumurile UE. Măsura este contrară Pactului Ecologic European prezentat în decembrie 2019, neutralității climatice și transportului inteligent.

 

b) Economic

 

Exportul de servicii rutiere de mărfuri din România a înregistrat aproape 6 miliarde de euro în 2019 și este cel mai mare contributor al exportului total de servicii din România, reprezentând 23%. Întoarcerea în țara de origine la fiecare 8 săptămâni reprezintă costuri suplimentare de 500 milioane de euro/an sau aproape 9% din exportul total al serviciilor de transport rutier din România. Întoarcerea obligatorie acasă necesită în medie 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni sau pierderi de 10% din cifra de afaceri. România se află pe locul 8 pe piața de transport rutier din UE, iar cota operațiunilor de cross-trade este de o treime din activitatea transportatorilor români. România se află pe locul 3 pe piața de transport rutier cross-trade în UE și la cabotaj. Pe primul loc se află Polonia, urmată de Lituania.

Transportatorii români operează cu marje extrem de mici pentru a fi competitivi în Europa. Pentru a acoperi pierderile cauzate de Pachetul de Mobilitate, trebuie să majoreze prețurile cu 10%. Mulți transportatori români vor dispărea, iar multinaționalele vor migra în alte state UE, mai aproape de principalele piețe. Prețurile mărfurilor crește cu 2-3% pentru că beneficiarii trebuie să plătească cu 10-20% mai mult pentru serviciile de transport rutier. Clienții finali, cetățenii europeni, vor plăti aceste prețuri. Piața de transport rutier din România va scădea cu 15-20% cu efecte imediate asupra economiei, inclusiv asupra balanței comerciale. Măsura este împotriva drepturilor fundamentale ale UE, liberei circulații a serviciilor și a forței de muncă în UE.

 

c) Social

 

Șoferii profesioniști care lucrează pe 60.000 de camioane pentru servicii cross-trade și cabotaj cunosc o limbă străină și sunt familiarizați cu multe obiceiuri din UE. Nu vor renunța cu ușurință la această meserie.

România pierde în medie anual aproape 150.000 de locuitori. În 2018, a pierdut 173.000 angajați. Pe termen mediu și lung, România ar putea pierde 200.000 de șoferi profesioniști, plus familiile lor.

 

d) Concurență

 

Pachetul Mobilitate 1 va determina competiție neloială și o barieră pentru libera circulație a bunurilor, serviciilor și a forței de muncă în interiorul UE.

România este situată la periferia UE, iar transportatorii sunt obligați să conducă 2.600 km în plus (dus-întors) pentru a respecta noile condiții ale Pachetului Mobilitate. Alte state (Polonia, Slovacia, Ungaria), datorită poziției lor geografice mai bună, nu parcurg aceeași distanță și implicit au costuri mai mici. Doar Lituania și Bulgaria se află în aceeași situație cu cea a României, dar cele două țări sunt mult mai mici decât piața românească. Mai mult, România nu este în spațiul Schengen și de multe ori timpul petrecut la frontieră este mare.

 

România nu concurează în aceleași condiții cu alte state europene: costuri mai mari cu finanțare, criza de pe piața forței de muncă și, în prezent, se impune o măsură care implică o barieră geografică. Această măsură este împotriva unei concurențe loiale și libere, prin regularizarea accesului la piață printr-o condiție legată de poziția geografică. România este cea mai afectată țară din cauza Pachetului Mobilitate 1.