VW, care deţinea deja două treimi din Scania, a atras susţinerea a 90,47% dintre acţionarii acesteia, iar acest fapt permite grupului german să îi oblige pe ceilalţi proprietari de titluri să renunţe la acestea şi să delisteze ulterior compania, transmite Bloomberg.
VW, cel mai mare producător auto european, a dorit să integreze deplin Scania pentru a îmbunătăţi cooperarea între compania suedeză, compania MAN din Munchen, la care deţine controlul, şi propria marcă de vehicule comerciale.
Grupul german a oferit pe 21 februarie 6,7 miliarde de euro pentru a prelua 37% din acţiunile pe care nu le deţinea încă la Scania. Pe 30 aprilie, VW a prelungit cu 30 de zile termenul limită al ofertei, după ce a obţinut sprijinul acţionarilor în proporţie de 88,25%. Grupul german a refuzat să îmbunătăţească propunerea, care este cu 36% peste preţul de închidere al tranzacţiilor dinaintea ofertei făcute pe 21 februarie.
Alecta, un fond de pensii suedez care deţine 2,04% din acţiunile Scania, a acceptat marţi oferta VW, despre care anterior a susţinut că este prea scăzută.
Preluarea integrală a Scania finalizează eforturile începute în 2006, de creare a unei divizii de camioane de anvergură globală, care să concureze cu liderii Daimler şi Volvo.
„Divizia de vehicule comerciale devine tot mai mult al doilea pilon important al grupului. Acum putem face următorul pas logic în strategia de consolidare a integrării operaţionale”, a declarat directorul general al VW, Martin Winterkorn, la reuniunea anuală a grupului, de la Hanovra.
VW a obţinut deocamdată avantaje financiare limitate din miliardele de euro investite în Scania şi MAN, acţionarii minoritari ai companiilor fiind împotriva eforturilor de folosire în comun a tehnologiei, pentru creşterea profitului.
Operaţiunile combinate ale producătorilor de camioane din cadrul grupului VW ar depăşi însă Daimler şi Volvo, devenind cel mai mare producător de camioane din Europa.
Pentru a finanţa preluarea Scania, VW intenţionează să vândă acţiuni preferenţiale în valoare de 2 miliarde de euro, să emită obligaţiuni hibrid de 3 miliarde de euro şi să cheltuiască 2 miliarde de euro din rezervele financiare ale grupului.