Xi, care a sosit miercuri seara la Budapesta, se poate aştepta la o primire călduroasă într-o ţară care îi este un partener important în materie de comerţ şi investiţii, în contrast cu alte ţări din UE care iau în considerare diversificarea faţă de China şi devin mai puţin dependente de a doua economie mondială.
Xi a „dezvoltat prietenii profunde” cu politicienii maghiari, iar Ungaria a fost „ţinta numărul unu în regiunea Europei central-estice pentru investiţiile chineze”, a scris Xi, miercuri, în cotidianul pro-guvernamental Magyar Nemzet.
Xi a sosit în Ungaria după ce a vizitat Franţa şi Serbia. La Paris, preşedintele Emmanuel Macron şi şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au făcut presiuni pentru ca Beijingul să asigure un comerţ mai echilibrat cu Europa şi să îşi folosească influenţa asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Ucraina va fi un punct important pe ordinea de zi şi în timpul discuţiilor de la Budapesta, a declarat ministrul de externe Peter Szijjarto la începutul săptămânii.
Ungaria şi China, care marchează cel de-al 75-lea an de relaţii diplomatice, ar urma, de asemenea, să semneze între 16 şi 18 noi acorduri de cooperare, dintre care unul ar putea fi un proiect de infrastructură la scară largă în cadrul uriaşului proiect Belt and Road al Chinei, a adăugat ministrul.
La fel ca şi Serbia, Ungaria este un susţinător al Iniţiativei chineze „Belt and Road”, un plan ambiţios lansat de Xi în urmă cu un deceniu în speranţa de a construi reţele globale de infrastructură şi energie care să conecteze Asia cu Africa şi Europa.
Relaţia bilaterală merge însă dincolo de comerţ şi investiţii, deoarece China a oferit Ungariei, în februarie, cooperare în domeniul securităţii publice şi al aplicării legii.
Orban a început să lucreze la apropierea ţării sale de Beijing imediat după ce a venit la putere în 2010. Relaţiile politice călduroase s-au transformat în investiţii un deceniu mai târziu, când producătorii de baterii şi vehicule electrice au început să aducă producţia în Ungaria. Unul dintre cei mai mari investitori, CATL, construieşte o fabrică de baterii, o investiţie în valoare de 7,3 miliarde de euro în Debrecen, în timp ce producătorul chinez de vehicule electrice BYD a anunţat la sfârşitul anului trecut că va construi prima sa fabrică europeană în sudul oraşului Szeged.
China a adus mai întâi producţia de baterii în Europa pentru a economisi costurile de transport, deoarece acestea erau atât de grele, încât era logic să mute producţia lângă fabricile de automobile ale unor companii precum Daimler şi BMW, a declarat Tamas Matura, profesor asistent la Universitatea Corvinus. Următorul pas este producerea de vehicule electrice chinezeşti în Ungaria, deoarece planurile protecţioniste ale UE ameninţă tot mai mult expansiunea acestora, a adăugat el. „Acestea i-ar putea afecta mult mai puţin dacă sunt deja stabiliţi şi produc în interiorul UE”, a explicat expertul.