În perioada 2004-2005 România a trecut prin cel mai important val de privatizări din domeniul energetic, deschizând unul dintre cele mai puternice sectoare de activitate pentru investitorii străini în scopul atragerii de investiţii.
Şi atunci, dar şi acum, România ocupă o poziţie forte la nivel european în ceea ce priveşte resursele disponibile, fiind al cincilea cel mai mare producător de petrol şi gaze şi având un mix energetic de invidiat. Niciunul dintre aceste atribute nu a transformat-o într-o forţă, iar privatizarea pe bucăţi a sectorului energetic şi spargerea acestuia poate fi una dintre explicaţii.
În perioada scursă de la intrarea unor giganţi precum Enel, E.ON, sau GDF Suez în România, facturile la energie şi gaze s-au dublat, iar liberalizarea pieţei produselor petroliere după privatizarea Petrom a dublat preţul benzinei în ultimii zece ani de zile.
