Raportul pe anul 2015 publicat de Curtea de Conturi scoate la iveală o serie de nereguli în rândul companiilor al căror acţionar este statul român, de la cheltuieli nelegale privind salariile sau umflate nejustificat şi sume achitate pentru bunuri care nu există până la prejudicii aduse statului român din calculul greşit al redevenţelor datorate.

Raportul Curţii de Conturi arată că Societatea Naţională a Sării (Salrom), singurul producător de sare din România, nu a respectat prevederile legale privind calcularea şi virarea redevenţei miniere datorate bugetului de stat, motiv pentru care veniturile bugetului de stat au fost diminuate cu 20,76 milioane de lei, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de 16,89 milioane de lei.

Astfel, Salrom a încadrat eronat în grupa de substanţe şi nu a raportat producţia minieră în unitatea de măsură prevăzută de cadrul legal aplicabil. Mai mult, compania nu a reactualizat modul de calcul al redevenţei miniere, stabilit la încheierea celor 15 licenţe de exploatare, cu noul mod de calcul al redevenţei, reglementat prin dispoziţiile normative care au modificat prevederile Legii minelor nr. 85/2003, arată raportul.

În plus, Curtea de Conturi a constatat că au fost decontate cheltuieli cu revizii tehnice şi reparaţii la utilaje, efectuate în perioada de garanţie, de 1,3 milioane lei, „în condiţiile în care, prin contract, această cheltuială era în sarcina furnizorului“. Salrom a făcut plăţi de 439.000 lei pentru cheltuieli de investiţii (proiecte/studii) care nu au fost puse în operă.

Astfel, unul dintre obiective a fost abandonat, iar cel de-al doilea obiectiv de investiţii nu are la bază un studiu de eficienţă economică, a descoperit Curtea de Conturi. Compania este controlată de statul român, prin Ministerul Economiei, care deţine 51% din acţiuni, restul acţiunilor fiind deţinute de Fondul Proprietatea.

Plăţi pentru bunuri care nu există

Raportul pe 2015 al Curţii de Conturi mai arată că Electrica, la care statul rămâne cel mai mare acţionar, a plătit 227 de milioane de lei fără TVA (51 de milioane de euro) pentru bunuri şi servicii care există în contabilitate, însă bunurile nu există fizic în patrimoniul companiei.

Inspectorii instituţiei au mai descoperit că Electrica a cumpărat echipamente IT în baza unor contracte de subcontractare, încheiate de furnizor la preţuri mult mai mici decât cele stabilite iniţial în contractul încheiat cu Electrica, ceea ce a condus la efectuarea de plăţi nejustificate în valoare de 793.000 de lei.

În replică, Electrica a precizat că echipamente de măsură cumpărate de companie sunt amplasate la punctele de consum, adică la reţelele operatorilor de distribuţie din cadrul grupului Electrica, deci ele există. „Pentru punctele de măsurare (contoare) aflate la filialele de distribuţie există liste de inventariere cu tip contor, serie, locaţie. Precizăm că Societatea Electrica a respectat în totalitate prevederile Ordinului 2861/2009 legate de procesul de inventariere a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, fapt consemnat şi în situaţiile financiare individuale auditate“, arată Electrica, într-o precizare transmisă News.ro.

Citeste mai mult: adev.ro/okpdh2