Acordul este rezultatul unor negocieri de un an între guvernul de centru-dreapta proausteritate şi sindicate, care i s-au împotrivit.

Executivul, care crede în oportunitatea unei ‘devalorizări interne’, caută să relanseze această economie a zonei euro în criză, care a resimţit puternic dificultăţile exportatorilor săi.

‘Cred că va fi de o mare importanţă pentru obiectivul nostru să creăm 110.000 de locuri de muncă şi să aducem rata locurilor de muncă la 72 %’ faţă de 68,5 % în prezent, a afirmat premierul centrist, Juha Sipila, în cursul unei conferinţe de presă la Helsinki.

Circa 87 % dintre salariaţii finlandezi vor trebui să muncească 24 de ore (adică trei zile) în plus pe an, fără a le fi retribuite. Sindicatele au acceptat de asemenea îngheţarea salariilor timp de un an.

În fine, salariaţii vor trebui să suporte majorarea cotizaţiilor sociale, iar salariul – în cursul concediilor plătite în sectorul public – va fi redus cu 30 % până în 2019. Un funcţionar public care câştigă 3.000 de euro lunar va trebui să accepte diminuarea salariului cu 4,5 %, adică cu 1.700 euro anual.

Guvernul a promis să compenseze toate aceste măsuri prin reduceri de impozite.

Potrivit Băncii Finlandei, ţara ar trebui să-şi amelioreze competitivitatea cu 10 % şi să se apropie de cea a principalelor sale rivale, Suedia şi Germania.

Potrivit Ministerului Finanţelor, Finlanda poate spera la crearea a 35.000 de locuri de muncă până în 2020, în timp ce alte estimări consideră că acestea vor fi mult mai puţine. Ţara are în prezent 264.000 de şomeri.

Finlanda a traversat patru ani de recesiune şi de cvasistagnare economică, care au făcut şomajul să crească până la 9,5 % în vara anului 2015, cel mai înalt nivel al său după 2000.

În afară de probleme de competivitate, declinul celor două sectoare importante, industria forestieră şi cea electronică, îmbătrânirea rapidă a populaţiei şi conjunctura nefavorabilă a partenerilor săi comerciali importanţi, Rusia şi zona euro, sunt printre explicaţiile acestei crize.