Pe baza acestora, au fost ascultate comunicațiile a circa 300.000 de români, anunță, într-o postare pe Internet, profesorul universitar Radu Chiriță, doctor în Drept Constituțional.

„În total s-a cerut autorizarea interceptării telefoanelor de 109,946 ori în cei aproape 5 ani care au făcut obiect al solicitării. Din ele, au fost admise 102,729 cereri. Pentru cine nu ştie pe o cerere, de regulă, figurează mai multe persoane, rar se întâmplă să fie doar unul singur vizat de o cerere. Estimez că, în medie, e vorba de minim 3 persoane pe cerere, ceea ce înseamnă că în aştia 4 ani şi ceva bunicuţa a ascultat, cu acte în regulă, vreo 300.000 de oameni. Naţie de infractori, ce să faci…”, scrie profesorul Radu Chiriță.

Potrivit datelor obținute de acesta, ICCJ a admis 4522 cereri din 4523 şi a respins doar una, iar cele șase Curți de Apel din România au admis toate cererile, „bifând un neverosimil 100 la sută”.

În plus, mai sunt 61 de instanţe care au admis toate cererile. „Recordul e la Tribunalul Galaţi, care din aproape 3000 de cereri nu a găsit niciuna în neregulă”, spune Radu Chiriță.

Potrivit acestuia, „singurele instanţe unde se pare că judecătorii chiar examinează astfel de cereri şi le admit numai pe cele care or fi ok sunt instanţele militare (bravo, chiar nu mă aşteptam), Judecătoria Piteşti, Judecătoria sector 5, Curtea de Apel Galaţi pentru a le enumera pe ele care au un număr semnificativ de cereri. Un caz special este cel al Tribunalului Suceava care a respins 39% din cererile formulate, dar are totuşi un număr uriaş de cereri admise, peste 5700”.

Amuzant pare faptul că o judecătorie dintr-o localitate foarte mică, Săveni, a avut și ea 259 de dosare în care s-au cerut interceptări telefonice.

„Mă tot întreb pe cine or fi ascultat procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni în 259 de dosare? Pe cine? Există 250 de dosare la acel parchet? Mă tot întreb… Oricum, jumate minim din cititori or intrat pe google să vadă unde e Săveniul”, susține, cu umor, Radu Chiriță.