ZF: Cum a şuierat glonţul pe la urechea BCR. 20 Decembrie 2005, ora 19:13. Sebastian Vlădescu, ministrul de atunci al finanţelor, anunţă rezultatul celei mai mari privatizări din istoria României: grupul austriac Erste cumpără la mustaţă în faţa portughezilor de la Millennium BCP cea mai mare bancă locală, BCR, într-o tranzacţie de 3,75 mld. euro. Pentru ambele grupuri BCR reprezenta „afacerea vieţii”, dar o operaţiune care necesita resurse importante, chiar peste puterile lor obişnuite, având în vedere că diferenţa dintre Austria şi Portugalia versus România nu este chiar atât de mare din punctul de vedere al dimensiunii economice.
Adevărul: Valea Jiului va fi scoasă la privatizare. Autorităţile au fost de acord să scoată la vânzare pachetul majoritar din noul complex energetic care va fi format din CNH şi din termocentralele Deva şi Paroşeni. FMI a cerut fie privatizarea, fie lichidarea companiei de huilă, după ce a respins planul de eficientizare propus de autorităţi. După ce s-au certat trei zile pe tema planurilor de relansare a companiilor de stat monitorizate, oficialii FMI şi autorităţile române au ajuns la un numitor comun în privinţa viitorului Companiei Naţionale a Huilei (CNH), societate de care depinde practic întreaga comunitate din Valea Jiului.
Gândul: Băncile subevaluează locuinţele de frica unor noi ieftiniri. Ce poţi face când nu obţii împrumutul. Vrei să-ţi cumperi o locuinţă, te duci la bancă pentru un credit imobiliar şi te trezeşti că evaluatorul, agreat de instituţia de credit, stabileşte un preţ cu 15-16% mai mic decât cel cerut de proprietar. Asta înseamnă mii sau chiar zeci de mii de euro mai puţin decât ai nevoie pentru a perfecta tranzacţia. Numai în cazul unui apartament de 50.000 de euro, o evaluare în minus poate să micşoreze cu 8.000 de euro creditul de care are nevoie cumpărătorul.
România liberă: Cum a ajuns Grecia în faliment, varianta artistică. „Debtocracy”, documentarul difuzat pe Internet despre efectele crizei economice şi istoria datoriei greceşti, provoacă o largă dezbatere publică, însumând peste un milion de vizualizări încă din primele zile de difuzare. Protagoniştii documentarului „Debtocracy” sunt 200 de oameni, figuri publice semnatare a unei cereri pentru înfiinţarea unei comisii internaţionale de audit, care să aibă drept scop clarificarea motivelor acumulării unei datorii suverane şi condamnarea celor responsabili. Potrivit site-ului presseurop.eu, după prezentarea rezultatelor auditului Grecia are dreptul de a refuza rambursarea datoriei sale „nejustificate”, considerată a fi constituită prin acte de corupţie împotriva intereselor societăţii.
Capital: Roubini explică de ce uciderea lui Obama nu e un lucru bun. Aproape că nu există ocazie în care să nu surprindă cu declarațiile sale. Când toată lumea afirmă ceva, el vine și face declaraţii exact pe dos. Uciderea lui Osama nu va aduce mari schimbări pe plan geopolitic, dar mai mult, va avea urmări negative pentru economia globală pentru că, spune el, „cineva ar putea decide să-și arate mușchii prin atacarea Statelor Unite sau a unei alte părți din Vest”, fapt ce ar reprezenta un risc semnificativ pentru economia globală.