Este un nou început pentru toți grecii“, spunea cu mândrie premierul elen Antonis Samaras la ora trei dimineata, după zece ore de negocieri crâncene cu Uniunea Europeană (UE) și Fondul Monetar Internațional (FMI). Sau mai bine zis, cu Mario Draghi și Christine Lagarde. Grecia a ieșit „învingătoare“ încă o dată din malaxorul Troicii, mai respiră încă cel puțin un an și va evita intrarea în incapacitate de plată.
Troica n‑a lăsat Grecia să moară, iar banii – cele 34 de miliarde de euro – vor începe să vină de săptămâna aceasta. În plus, maturitatea împrumuturilor bilaterale și ajutorul din al doilea pachet financiar, de 130 de miliarde de euro, va fi prelungită cu încă 15 ani. Dacă la începutul anului un „Grexit“ părea inevitabil, uite că se aplică vechea vorbă din popor care spune că „nu aduce anul ce aduce ceasul“. Grecia este în continuare în zona euro, iar eforturile Angelei Merkel par a da roade. Mai mult de atât, liderii europeni țin cu dinții de moneda europeană și se arată tot mai dispuși să ia orice măsură pentru a păstra zona euro intactă. Economiștii nu vor însă relaxarea condițiilor pentru livrarea următoarelor tranșe din împrumutul Greciei. Ținta pentru datoria publică a fost ridicată de la 120% la doar 124% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru 2020. Oficiali ai Fondului Monetar Internațional au explicat că un obiectiv mult mai realist ar fi undeva la 144% din PIB. Dar dacă ne uităm la cifra din prezent, care indică o datorie publică de aproximativ 160% din PIB, e greu de crezut că aceasta va putea să scadă cu mai mult de zece procente. Măsurile de austeritare impuse de guvernul elen nu pot încuraja deloc creșterea economică și nici productivitatea grecilor, iar dacă Grecia nu produce bani, nu are cum să‑și plătească datoriile.
Mai multe probleme nu au încă o rezolvare. În ultima vreme s‑a discutat despre un program de răscumpărare de obligațiuni ale statului elen, dar sunt atât de multe semne de întrebare, încât șeful FMI, Christine Lagarde, a declarat că Fondul nu va elibera contribuția la ajutorul pentru Grecia până la finalizarea tranzacției. FMI cerea ca UE să accepte ștergerea efectivă a unei părți din datoria statului, însă planul a căzut după ce Angela Merkel a refuzat categoric, argumentând că o astfel de măsură este ilegală. De cealaltă parte, europenii au cerut o prelungire până în 2020 pentru ca statul să‑și pună finanțele în ordine, cerând doi ani în plus. Foarte importantă este reacția piețelor, iar analiștii nu sunt foarte convinși de abilitatea Greciei de a se salva fără o intervenție consistentă a statelor din zona euro, care să accepte ștergerea unor datorii. Și în joc mai sunt și băncile, care au expuneri uriașe pe Grecia. Strategia la care s‑a ajuns acum e în avantajul tuturor părților implicate: Atena primește suficienți bani pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, iar Angela Merkel și‑a luat toate măsurile pentru a se asigura că Grecia rămâne în zona euro până la alegerile federale de anul viitor pentru Bundestag.
Un punct important din înțelegerea pentru Grecia se referă la scăderea dobânzilor pentru împrumuturile acordate Atenei. Pentru creditele primite de Grecia prin primul program de ajutor extern, de 110 miliarde de euro, rata dobânzii va fi coborâtă cu un punct procentual. Noul nivel va fi la numai 0,5 puncte procentuale peste nivelul de pe piața interbancară. Impactul asupra datoriei este de aproape două miliarde de euro, adică 2% din PIB raportat la nivelul îndatorării din 2020. Unele țări din zona euro, cum ar fi Spania și Italia, se împrumută la dobânzi considerabil mai mari decât cele de pe piața interbancară, astfel că vor fi nevoite să finanțeze Grecia în pierdere.
Grecia rămâne o zonă de risc pentru toată Europa. Reprezentanții instituțiilor europene au înțeles, după lungi insistențe din partea Fondului, că statul are nevoie de sprijin suplimentar pentru a depăși criza datoriilor. Economiștii Fondului au explicat limpede că Grecia trece prin multe suferințe financiare inutile. Majorările de taxe și tăierile de cheltuieli bugetare pentru reducerea deficitului sunt anihilate de pierderile de venituri, din cauza unei economii firave care, de cinci ani, se află în recesiune.
Bogdan Mugescu este jurnalist economic la televiziunea Money TV.