Începerea negocierilor reprezintă o şansă la un trai mai bun pentru cei 7,2 milioane de sârbi, greu încercați în ultimele două decenii de sancțiuni economice, dezintegrarea Iugoslaviei, războaie interetnice, intervenția NATO. Toate acestea au lăsat urme adânci în economia la care industria contribuie în proporție de 46%, agricultura cu o treime și serviciile cu un sfert.
Până să ajungă la un trai mai bun, sârbii mai au de trecut un hop.
După ce s-a plâns că ţara e la un pas de faliment, Guvernul Serbiei a adoptat în toamnă un plan austeritate care include tăierea salariilor publice cu până la un sfert (o „taxă de solidaritate” variind de la 10 la 25% din salariile din sectorul public), creșterea taxei pe valoare adaugată de la 8 la 10% pentru bunurile de bază și tăieri masive ale subvențiilor acordate de stat și a cheltuielilor publice.
Măsurile de austeritate vin după ce oficialii de la Belgrad au reluat discuțiile cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional cu speranța de a obține un acord care să crească încrederea investitorilor străini și a creditorilor.
Economia Serbiei s-a contractat anul trecut cu 1,7%, iar rata șomajului a ajuns un procent alarmant de 25%.
Guvernul are o datorie externă de 19 miliarde de euro, iar deficitul bugetar este de 6,5% din Produsul Intern Brut. Salariul mediu din Serbia este de aproximativ 376 de euro, unul din cele mai mici din regiune.
Un raport al Băncii Mondiale arată că prețurile au crescut cu 13% în Serbia, în perioada octombrie 2011 – octombrie 2012. Ceea ce, pentru familiile sârbe care plătesc 40% din buget pe alimente, e greu de suportat.
Practic ei iau acum măsuri pe care România le-a luat înainte de criza economică şi care acum s-au şi eliminat. Tot pentru comparaţie, datoria externă a României este de patru ori mai mare. Dar un deficit bugetar de 6,8% noi am avut în 2010. A scăzut la 5,5% în 2011, la 3% în 2012 şi tindem spre 1,7 în 2013. Salariu mediu în România e de 350 de euro, mai mic decât în Serbia şi familiile de la noi cheltuiesc 42% din buget pe mâncare. Însă nu avem o rată a şomajului atât de ridicată ca în Serbia, ci de trei ori mai mică. Iar economia începe să arate bine în statistici, anul trecut am înregistrat o creştere de 0,7%, peste a Serbiei.
Indicatorii economici se pot îmbunătăţi sau se pot înrăutăţi şi la noi, şi la sârbi. Dar e puţin probabil ca lucrurile să se schimbe peste noapte în Serbia şi la momentul aderării ţării la Uniunea Europeană tot românii să fie consideraţi săracii Uniunii.