Conform estimărilor guvernului de la Berlin, din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a natalităţii reduse, forţa de muncă activă a Germaniei va scădea cu şase milioane de persoane la orizontul anului 2030.
”Dacă vom reuşi să-i instruim repede pe cei care vin la noi şi să le găsim locuri de muncă, atunci vom rezolva una dintre cele mai mari probleme pentru viitorul economic al ţării noastre: insuficienţa forţei de muncă”, a declarat joi în faţa Bundestagului vicecancelarul şi ministru al economiei, Sigmar Gabriel.
Găsirea de locuri de muncă pentru noii veniţi — în timp ce şi mulţi germani îşi caută de lucru — va fi una dintre provocări, dar mediul de afaceri se arată interesat de potenţialul celor circa 800.000 de imigranţi aşteptaţi anul acesta. De altfel, imigranţii au ocupat circa două treimi din cele 1,5 milioane de locuri de muncă create în Germania în ultimii cinci ani.
Totuşi, nu toate experienţele angajatorilor germani cu imigranţii au fost pozitive. Agenţia Reuters dă exemplul unui proprietar al unei firme de montaj parchet, care a găsit în sfârşit un solicitant de azil din Eritreea ”calificat, entuziast şi dornic de muncă”, după ce anterior angajase alţi imigranţi care nu au îndeplinit aceste condiţii. ”Dacă vrem să menţinem forţa economică a Germaniei, avem nevoie de lucrători”, a remarcat la rândul său proprietarul respectivei firme, ce are sediul în oraşul Dortmund.
Această localitate cu specific industrial suferă din cauza declinului producţiei de cărbune, astfel că aici rata şomajului a ajuns la 12,7%, dublu faţă de media pe ansamblul Germaniei. În pofida şomajului ridicat, aproape un sfert dintre companiile din acest oraş au locuri de muncă vacante. ”Există locuri de muncă, dar nu găsim candidaţii potriviţi, care să aibă calificările necesare”, explică purtătorul de cuvânt al Camerei de Comerţ din Dortmund (HWK), care admite să germanii nu prea sunt dornici să înveţe meserii, cei mai mulţi preferând să urmeze o facultate.
mai multe, pe GÂNDUL
