Decizia de retrimitere a Dosarului Mineriadei la Parchet este definitiva, dupa ce, joi, Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins toate contestatiile depuse de Parchetul General, partile vatamate si unul dintre inculpati.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, ca nefondate, contestatiile formulate de: Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; inculpatul Peter Petre; persoanele vatamate (…), partile civile (…), mostenitorii (…), contestatoarea ASOCIATIA VICTIMELOR MINERIADELOR 1990-1991 impotriva incheierii nr.192 din 8 mai 2019, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala in dosarul 1752/1/2017/a1.4.

Decizia este definitiva, anunta news.ro.

SURSE: Ce au discutat liderii viitoarei coaliții de guvernare cu președintele

Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie a contestat decizia din 8 mai 2019 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 a fost retrimis la Parchetul General.

„In cauza cunoscuta generic sub denumirea ”Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990”, la data de 14 februarie 2020, Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (structura competenta in acest moment), in conformitate cu dispozitiile art. 888 alin. 1 lit. d din Legea 304/2004, astfel cum a fost modificata prin OUG nr. 7/2019, cu modificarile si completarile ulterioare, si art.347 alin. 1 Cod procedura penala, a declarat contestatie impotriva Incheierii nr. 192 pronuntata la 8 mai 2019 de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala, cu privire la inculpatii: Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu Voican, Magureanu Virgil, Florescu Mugurel Cristian, Dumitrescu Emil, Ionescu Cazimir Benedict, Sarbu Adrian, Cozma Miron, Drella Matei, Burlec Plaies Cornel, Dobrinoiu Vasile, Peter Petre si Ghinescu Alexandru”, arata, in februarie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Vești bune pentru România: O agenție europeană se instalează la noi. O să ne crească reputația

Sursa citata preciza ca ”Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990” a fost solutionat in anul 2017 de Sectia parchetelor militare prin trimiterea in judecata a persoanelor mentionate.

In 8 mai 2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis sa retrimita Parchetului General Dosarul Mineriadei.

Instanta a constatat ca sunt elemente in rechizitoriu care justifica restituirea dosarului la Parchetul General.

Printre nereguli, se numara lipsa dispozitiei de incepere a urmaririi penale pentru faptele pretins comise de inculpatii Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu Voican, Magureanu Virgil si Florescu Mugurel Cristian in perioada 11-12 iunie 1990 ”sub aspectul nelegalitatii urmaririi penale efectuate in cauza dupa redeschiderea urmaririi penale in ceea ce priveste comiterea infractiunii de crime impotriva umanitatii in varianta normativa a uciderii unor persoane”, se arata in sentinta ICCJ.

De asemenea, instanta de judecata a identificat nulitatea mai multor acte de urmarire penala pe numele celor inculpati in dosar, astfel ca a constatat nulitatea rechizitoriului intocmit in cauza.

Totodata, a dispus excluderea tuturor probelor administrate in cursul urmaririi penale si a restituit cauza la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Parchetelor Militare.

Instanta a admis unele dintre solicitarile de sesizare a Curtii Constitutionale, dar a respins altele.

Magistratii instantei supreme au inceput, in februarie 2018, judecarea dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, in care au fost trimise in judecata, pentru crime impotriva umanitatii, 14 persoane, intre care fostul presedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul sef al SRI Virgil Magureanu si fostul lider sindical Miron Cozma.

Presedintele de atunci al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), Cristina Tarcea, declara, in iunie 2017, ca dosarul „Mineriadei”, care a ajuns spre judecare la ICCJ, ar putea dura cel putin un an si jumatate fara procedura de Camera preliminara, avand in vedere ca sunt de audiat 1.500 de victime si 600 de martori.

In 13 iunie 2017, Parchetul Inaltei Curte de Casatie si Justitie a anuntat ca procurorii militari au finalizat cercetarile in dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 si au trimis in judecata, pentru crime impotriva umanitatii, 14 persoane, intre care fostul presedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul sef al SRI Virgil Magureanu si Miron Cozma.

Potrivit procurorilor, in zilele de 11 si 12 iunie 1990 autoritatile statului au hotarat sa declanseze un atac violent impotriva manifestantilor aflati in Piata Universitatii din Bucuresti, in acest atac fiind implicate, in mod nelegal, forte ale Ministerului de Interne, Ministerului Apararii Nationale, Serviciului Roman de Informatii, precum si peste zece mii de mineri si alti muncitori din mai multe zone ale tarii.

Astfel, au fost trimisi in judecata: Ion Iliescu, la acea data presedinte al Romaniei si presedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala si presedinte ales al Romaniei, Petre Roman, prim-ministru al Guvernului interimar, Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru, Virgil Magureanu, director al Serviciului Roman de Informatii si general in rezerva Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general al Romaniei si sef al Directiei Procuraturilor Militare, pentru infractiuni contra umanitatii, prev. de art. 439 alin. 1, lit a din Codul Penal (uciderea unor persoane) – 4 acte materiale, art. 439 alin. 1 lit. g (vatamarea integritatii fizice sau psihice a unor persoane) – 1.388 de acte materiale si art. 439 alin. 1 lit. j (vatamarea integritatii fizice sau psihice a unor persoane) – 1250 de acte materiale.

De asemenea, au fost trimisi in judecata amiralul in rezerva Emil Dumitrescu, la data savarsirii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala si sef al Directiei Generale de Cultura, Presa si Sport din cadrul Ministerului de Interne, pentru infractiuni contra umanitatii, prev. de art. 439 alin. 1, lit. g (1388 de acte materiale) si art. 439 alin. 1 lit. j (1250 de acte materiale) din Codul penal, cu aplicarea art. 439 alin. 1 art. 5 alin. 1 din Codul penal, Cazimir Ionescu, vicepresedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala, Adrian Sarbu, la acea data sef de cabinet si consilier al primului ministru, Miron Cozma, presedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”, Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Miniera Barbateni, Cornel Plaies Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor, pentru infractiuni contra umanitatii, prev. de art. 439 alin. 1, art. 439 alin. 1 lit. g (856 de acte materiale) si art. 439 alin. 1 lit. j (748 de acte materiale) din Codul penal.

In dosarul Mineriadei, procurorii militari i-au trimis in judecata si pe generalul in rezerva Vasile Dobrinoiu, comandant al Scolii Militare Superioare de Ofiteri a Ministerului de Interne, colonel in rezerva Petre Peter, comandant al Unitatii Militare 0575 Magurele, apartinand Ministerului de Interne, pentru infractiuni contra umanitatii, prev. de art. 439 alin. 1 lit. g (431 de acte materiale) si art. 439 alin. 1 lit. j (431 de acte materiale) din Codul penal si Alexandru Ghinescu, director al I.M.G.B., pentru infractiuni contra umanitatii, prev. de art. 439 alin. 1 lit g (5 acte materiale).

Conform procurorilor, in zilele de 11 si 12 iunie 1990, autoritatile statului au hotarat sa declanseze un atac violent impotriva manifestantilor aflati in Piata Universitatii din Bucuresti, care militau in principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamatiei de la Timisoara si isi exprimau, in mod pasnic, opiniile politice in contradictie cu cele ale majoritatii care forma puterea politica la acel moment. In acest atac au fost implicate, in mod nelegal, forte ale Ministerului de Interne, Ministerului Apararii Nationale, Serviciului Roman de Informatii, precum si peste zece mii de mineri si alti muncitori din mai multe zone ale tarii, aratau procurorii.

Ei mentionau ca atacul a fost pus in practica in dimineata zilei de 13 iunie 1990, avand urmatoarele consecinte: moartea prin impuscare a patru persoane (fapte ce constituie tot atatea acte materiale ale infractiunii), vatamarea integritatii fizice sau psihice a unui numar total de 1.388 de persoane (fapte ce constituie tot atatea acte materiale ale infractiunii) si privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui numar total de 1.250 de persoane.

In cadrul acestei actiuni, peste doua sute de persoane au fost ridicate si transportate la o unitate militara a Ministerului de Interne din localitatea Magurele, unde au fost retinute pana in dupa amiaza aceleiasi zile, cand au fost lasate sa plece, dupa o cercetare sumara, iar concomitent s-a patruns in forta, fara drept, in sediul Institutului de Arhitectura si al Universitatii din Bucuresti, fiind perchezitionate mai multe birouri, persoanele aflate in incinta fiind evacuate prin acte de violenta.

„Conform hotararii luate de catre presedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala, primul-ministru al Guvernului Romaniei, viceprim-ministrul, conducatori ai institutiilor de forta, precum si de catre persoane din conducerea Frontului Salvarii Nationale, in Piata Universitatii au fost adusi muncitori de la Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti, coordonati de directorul acesteia. Muncitorii s-au manifestat violent, agresand fizic persoanele intalnite in zona Institutului de Arhitectura, dupa care au ocupat Piata Universitatii impreuna cu fortele de ordine, pentru a impiedica revenirea manifestantilor. Actiunile intreprinse de autoritatile statului au generat o riposta violenta din partea opozantilor, astfel ca au fost incendiate sediile Politiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Romane si Serviciului Roman de Informatii”, notau procurorii.

Anchetatorii mai spuneau ca s-a facut uz de arma cu munitie de razboi de catre fortele de ordine, in aceste imprejurari fiind impuscate mortal patru persoane, iar alte trei au fost ranite, de asemenea, prin impuscare.

Represiunea autoritatilor a continuat in zilele de 14 si 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfasurat impreuna cu minerii si muncitorii din mai multe judete ale tarii, care devenisera o adevarata forta de ordine, paralela cu cele recunoscute si organizate potrivit legii. In acest context, minerii adusi in Bucuresti au devastat sediile partidelor politice nou infiintate sau reinfiintate dupa Revolutia din decembrie 1989 si care se aflau in opozitie. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucurestiului si alte persoane avand legatura cu manifestatiile din Piata Universitatii, imaginile cu actele de violenta comise de mineri pe strazile orasului fiind mediatizate in intreaga lume.

„Aceste evenimente au fost urmarea actelor de diversiune si manipulare a opiniei publice de catre autoritatile statului reprezentate de catre inculpati, care au prezentat manifestatiile din Piata Universitatii intr-un mod distorsionat si au acreditat ideea ca ele sunt determinate de o asa-zisa ”rebeliune de tip legionar”. Manifestantii care isi exprimau opiniile politice au fost prezentati ca persoane cu ocupatii infractionale, „elemente extremiste, reactionare”, fiind etichetati de presedintele ales al Romaniei ca fiind ”golani”. Persoanele care au fost ridicate din Piata Universitatii, impreuna cu altele considerate ca avand legatura cu manifestatiile, au fost duse cu forta in cazarmi apartinand Ministerului de Interne, fiind private de libertate intr-un mod nelegal si in spatii total improprii pentru detinerea unor persoane. Privarea de libertate fara forme legale a acestora a durat pana cel mai tarziu pe data 21 iunie 1990. (…) obiectul acestei cauze il constituie faptele comise incepand cu luarea hotararii de a lansa atacul indreptat impotriva populatiei civile, pana la punerea in libertate a ultimei persoane private de libertate in mod nelegal”, mai aratau anchetatorii.

In acest dosar au fost audiate 46 de persoane avand calitatea de inculpat sau suspect, 1.388 de persoane vatamate, 146 de succesori ai victimelor si 589 de martori, fiind emise circa 2.300 de citatii.

Dosarul Mineriadei are 413 volume, iar rechizitoriul intocmit in acest caz are 2.000 de file.