Senatul a adoptat luni, în calitate de for legislativ decizional, proiectul iniţiat de Guvern privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) pentru instituirea Parchetului European (EPPO).

Proiectul de act normativ a fost adoptat cu 88 de voturi „pentru” şi 46 „împotrivă”.

Potrivit raportului de admitere întocmit de senatorii jurişti, proiectul are ca obiect reglementarea unor măsuri legislative, care, alături de cele instituite deja prin Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 8/2019, sunt destinate să asigure punerea completă în aplicare a Regulamentului EPPO.

Clotilde Armand dezvăluie de ce se spune că se comportă „dictatorial”: … e un coșmar. Mulți aleg să plece

Pentru facilitarea aplicării directe şi obligatorii la nivel naţional a prevederilor cuprinse în regulament, se impun măsuri de ordin legislativ şi instituţional pentru asigurarea funcţionalităţii şi a operaţionalizării efective în România a Parchetului European.

Proiectul cuprinde şi dispoziţii de ordin instituţional, organizatoric sau privitoare la alocarea resurselor de personal, financiare şi materiale.

Preşedintele Comisiei juridice, Iulia Scântei (PNL), a menţionat, la dezbaterile din plen, că proiectul clarifică statutul şi salarizarea procurorilor europeni delegaţi, norme de procedură, inclusiv din perspectiva cooperării internaţionale, şi aspecte privitoare la protecţia datelor cu caracter personal.

„Proiectul de lege va face practic posibilă intrarea în activitate a Parchetului European la nivel descentralizat pe teritoriul României prin activitatea procurorilor europeni delegaţi şi recrutaţi, desemnaţi de Ministerul Justiţiei”, a adăugat Scântei.

Vicepreşedintele social-democrat al Senatului, Robert Cazanciuc, a explicat votul împotrivă al social-democraţilor asupra acestui proiect prin faptul că raportul Comisiei juridice însuşit de plen include „câteva adăugiri, de ultimă oră, aduse de Ministerul Justiţiei”.

„Ceea ce nu este benefic este că această majoritate nu a ţinut cont de observaţiile formulate de CSM şi de Consiliul legislativ, observaţii de bun simţ juridic. Cea mai mare problemă pentru acest proiect este că nu oferă garanţii, aşa cum cere Regulamentul European asumat de România, privind independenţa procurorilor europeni, inclusiv cei delegaţi, faţă de sistemul judiciar din ţările în care au fost trimişi. Având în vedere că acest proiect nu a preluat niciuna dintre observaţiile majore asumate de CSM, prin şeful acestei instituţii, PSD este împotriva acestui proiect”, a afirmat Cazanciuc.

Ședință cu scandal în Coaliție, pe bani. Se ceartă Năsui și Virgil Popescu

În replică, senatorul USR PLUS, Simona Spătaru, a susţinut că „proiectul oferă garanţii privind independenţa procurorilor români delegaţi la Parchetul European, pentru că ei vor face parte din corpul procurorilor aferenţi instituţiei şi nu vor lucra pentru statul român”.

„Procurorii români vor beneficia de această independenţă, în mod egal, cu restul procurorilor din restul ţărilor Uniunii Europene. (…) Prin această lege, contribuim la procedurile comune (…) de combatere a infracţiunilor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene şi implicit ale noastre. Există două motive pentru care cred că Parchetul European va elimina din dificultăţile existente în anchetarea corupţiei şi fraudei la nivel înalt: primul – se va aplica o procedură unitară rezultată din experienţa acumulată de toate statele membre ale UE în lupta anticorupţie şi a infracţionalităţii transfrontaliere şi al doilea este profesionalismul echipei conduse de doamna Codruţa Kovesi”, a adăugat Spătaru.

Senatorul Diana Şoşoacă şi-a exprimat îndoiala în legătură cu activitatea Laurei Codruţa Kovesi, despre care a spus că ar fi acţionat „împotriva producătorilor români”.

„Cine poate garanta că doamna Kovesi nu se va năspusti iar asupra tuturor producătorilor români, afaceriştilor români, (…) pentru că toată activitatea sa, după ce ne-a indus pe toţi în eroare cu corectitudinea, a fost exact pe dos decât ar fi trebuit să fie. Am distrus tot ceea ce a însemnat România, tot ceea ce a însemnat producători români şi afacerişti români şi am susţinut multinaţionale şi afacerişti străini, în detrimentul României”, a declarat Şoşoacă.

Proiectul legislativ privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO) a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor.

Comisia Europeană a făcut apel la statele membre să-şi numească rapid procurorii delegaţi pentru a permite Parchetului European, condus de fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, să-şi înceapă activitatea la 1 martie.

România are primii şase procurori delegaţi, după ce Colegiul EPPO a fost de acord, miercuri, cu toate propunerile transmise de Ministerul Justiţiei, ca urmare a procedurii de selecţie organizată pe 29 ianuarie.

Parchetul European, care va avea puterea de a cerceta, urmări şi trimite în judecată în faţa jurisdicţiilor naţionale pe autorii unor infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE, a fost instalat la sfârşitul lunii septembrie 2020, în Luxemburg.

Din cele 27 de state UE, cinci nu vor participa la EPPO. Este vorba despre Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.