Posibilul aflux reprezintă cea mai imediată provocare pentru Uniunea Europeană, care se confruntă cu o restrângere a pieţei muncii şi cu un val de sentimente antiimigranţi.

Nu există un bilanţ complet al persoanelor care trăiesc în afara UE, dar au dreptul la paşapoarte europene. Iar cifrele disponibile sugerează că politicile privind acordarea cetăţeniei ar putea pune UE într-o situaţie dificilă, în condiţiile în care majoritatea ţărilor membre vor să suspenda extinderea, până când îşi pun afacerile economice în ordine.

România şi Bulgaria oferă deja paşapoarte persoanelor cu legături etnice sau membre ale minorităţilor din afara graniţelor lor, în timp ce Ungaria intenţionează să facă acelaşi lucru din ianuarie.

Principalii beneficiari sunt cetăţenii Republicii Moldova, Macedoniei, Serbiei, Ucrainei şi Turciei – circa 4,7 milioane de persoane cu standarde de viaţă mult mai scăzute decât media europeană şi ale căror ţări mai au ani de zile până la aderare.

Această cifră a rezultat prin adunarea numărului de moldoveni şi macedoneni care vorbesc română, maghiari din Serbia şi Ucraina şi turci care au fugit din Bulgaria pentru a scăpa de campania de asimilare forţată din timpul epocii comuniste. Toţi pot primi cetăţenie europeană.

Şi alţi cetăţeni din afara UE care încearcă să scape de greutăţi stau la coadă pentru a intra în blocul european.

În ianuarie 2009, Spania a implementat o lege prin care inclusiv nepoţii spaniolilor care au părăsit ţara din cauza greutăţilor politice şi economice provocate de Războiul Rece au dreptul  să primească paşapoarte spaniole. Potrivit cifrelor date publicităţii de Ministerul spaniol de Externe în luna ianuarie 2010, au existat 161.463 de cereri, 95% din ţările din America Latină, dintre care 81.715 au fost aprobate. Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru a primi cetăţenie spaniolă pot să mai depună cereri până în decembrie 2011.

Peste 2,6 milioane de imigranţi de origine italiană – majoritatea tot din America Latină – deţin deja paşapoarte italiene. Iar asemeni Spaniei, şi Portugalia acordă paşapoarte copiilor şi nepoţilor emigranţilor, dintre care majoritatea locuiesc în Brazilia.

Alte milioane de persoane din lume sunt eligibile să obţină paşapoarte europene în baza propriei lor origini. Dar în ceea ce îi priveşte pe cei care locuiesc în societăţi prospere, precum Statele Unite, este puţin probabil să se mute. Persoanele din zone sărace sunt atrase de Europa – iar obţinerea cetăţeniei este echivalentă cu câştigarea la loterie.

Politicienii europeni înţeleg nevoia de a suplimenta forţa de muncă, în condiţiile în care populaţia îmbătrâneşte rapid. Majoritatea ţărilor europene au aprobat un nou program de acordare de viză de lucru, pentru a atrage muncitorii calificaţi, care să umple golurile din piaţă şi să plătească pentru pensii.

Dar temerile provocate de acordarea facilă de paşapoarte este că ar putea atrage oameni necalificaţi, care vor îngreuna sistemul în loc să plătească pentru el.

Românii şi bulgarii – în general cei mai săraci cetăţeni din UE – trebuie încă să obţină permise de muncă pentru 10 ţări vest-europene, ceea ce dovedeşte protecţionismul privind beneficiile sociale. Austria şi Germania au mers chiar mai departe, impunând restricţii similare pentru cehi, slovaci, sloveni, estoni, letoni, lituanieni, unguri şi polonezi.

Toate aceste limitări vor expira până cel târziu în 2013, dar reflectă reţinerea ţărilor europene bogate de a-şi deschide porţile către vecinii lor mai săraci – chiar unele dintre ţările care acordă foarte uşor cetăţenie.

Chiar şi în Turcia, ţară relativ prosperă, venitul mediu pe cap de locuitor a fost anul trecut un sfert din cel al Germaniei U(40.000 de dolari pe an). Moldovenii, aflaţi la finalul clasamentului, au obţinut în medie numai 1.500 de dolari potrivit Băncii Mondiale.

În Republica Moldova, unde două treimi din populaţie vorbeşte română, circa 120.000 de persoane au în prezent paşapoarte româneşti. Iar Guvernul de la Bucureşti a anunţat că alte 800.000 de persoane şi-au depus dosarul.

România afirmă că pur şi simplu dă cetăţenie persoanelor care făceau parte din ţară până în anii ’40, când Republica Moldova a anexat Rusia, scrie AP.

Circa 15% dintre cei patru milioane de cetăţeni ai Republicii Moldova locuiesc deja în altă parte, potrivit Organizaţiei Internaţionaole pentru Migraţie. Iar cu un paşaport românesc, mulţi şi-au putea schimba statutul din imigrant ilegal în rezident legal – în România sau în altă parte din UE. Băsescul a apreciat chiat că un milion de moldoveni lucrează ilegal în UE.

Ţările europene au avut grijă să nu îl critice public pe Băsescu sau pe liderii altor ţări care le acordă paşapoarte străinilor din afara UE.

Ministerul britanic de Externe a apreciat că acordarea cetăţeniei „este o chestiune care ţine de statele membre”. Iar şeful diplomaţiei românie, Teodor Baconschi, a declarat pentru AP că „niciun minister străin nu a deschis subiectul”.

Dar, în mod clar, un eventual aflux masiv reprezintă un subiect sensibil.

O expertă de la centrul de reflecţie Institute for Public Policy Research, Sarah Mulley, avertizează că, deşi acordarea facilă de paşapoarte va avea probabil un impact limitat în Marea Britanie, ar putea influenţăa o dezbatere publică deja apronsă despre imigraţie şi va „ridica semne de întrebare despre modul în care UE coordonează politicile dintre ţări”.

Circa 1,4 milioane de slavi din Macedonia – unde venitul mediu anual este puţin peste 4.500 de dolari – sunt eligibile pentru paşapoarte bulgare. O altă problemă este cea a turcilor bulgari. Circa 300.000 au fugit sau au fost epulzaţi în anii ’80, în urma unei campanii comuniste pentru asimilare forţată. Deşi majoritatea au rămas în Turcia, toţi au cerut deja sau au dreptul să ceară paşapoarte bulgare şi să devină cetăţeni bulgari.

De asemenea, Budapesta vrea să ofere dublă cetăţeni milioanelor de maghiari din afara graniţelor sale, inclusiv celor 300.000 de Serbia şi 160.000 de Ucraina – ţări unde venitul anul pe cap de locuitor este sub 6.000 de dolari, respectiv 2.500.

Dar moldovenii au cel mai mult de câştigat, potrivit AP. Cu paşaportul său românesc, Larisa Şaptebani pleacă peste 10 zile în Italia, unde va lucra ca îngrijitoare. I s-au promis 1.700 de euro pe lună, un salariu de vis, de 10 ori mai mare decât ar câştiga în ţară. „Acum pot lucra legal”, a spus ea.