Începând cu anul 1992, autoritățile europene au impus standarde tot mai stricte în privința emisiilor poluante ale autovehiculelor. Din luna iulie a acelui an autoturismele trebuia să îndeplinească standardul Euro 1 pentru a putea fi comercializate. Anul trecut, în luna septembrie, normele Euro 6 deveneau obligatorii pentru toate mașinile nou produse pentru ca, din această lună, comercianții să nu mai poată vinde mașini cu norme inferioare. Deși regula pare fără echivoc, în realitate lucrurile stau diferit. Mai exact, nereușind să termine stocurile de mașini cu motoare Euro 5 în anul trecut de la momentul implementării normei Euro 6, comercianții sunt nevoiți să găsească portițe de scăpare. Unii apelează la o regula care spune că, în ciuda obligativității de a comercializa doar mașini Euro 6 de la 1 septembrie, pot fi vândute și mașini Euro 5 într-un cuantum maxim de 10% din vânzările anului anterior. Alții, cei cu stocuri care depășesc acest cuantum sau au vehicule a căror vânzare este puțin probabilă din cauza unor echipări pe care piața le acceptă mai greu, preferă să le înmatriculeze pentru ca apoi să le comercializeze ca mașini de ocazie. Există, desigur, și portița vânzării mașinilor în afara țării, în statele din afara Uniunii Europene. Din nefericire, ultimele două soluții nu sunt deloc ușor de pus în practică și, uneori, chiar costisitoare pentru comerciant. Asta pentru că, în primul caz, înmatricularea costă bani care, mai apoi, sunt greu de obținut de la un eventual cumpărător. În al doilea caz, găsirea unui dealer extern înseamnă negocieri care, de obicei, se încheie cu un acord la un preț sub cel al pieței.
