Aceasta este prima plată semnificativă făcută în cadrul programului pentru transport, unde, până la sfârşitul lui octombrie, gradul de absorbţie era zero. Motivul – până în luna august nu au putut fi făcute decât plăţi în avans, pentru că Autorităţile de Management nu erau acreditate.
Până acum, din totalul de 5,6 miliarde de euro alocate României pentru perioada 2007-2009, au fost absorbite 540,5 milioane, adică 9,58%.
Procentual, gradul de absorbţie s-a majorat cu 1,24%, aceasta fiind una dintre cele mai mari creşteri înregistrate în anul curent. Singura lună din 2009 în care au intrat mai mulţi bani în economie a fost august – 89 milioane de euro. Aceasta a însemnat creşterea gradului de absorbţie cu 1,58%.
Pe lângă programul pentru transport, unde au fost făcute plăţi de 31 milioane de euro sau 2,4% din alocarea pe 2007-2009, un alt domeniu care a înregistrat o creştere semnificativă a fost programul operaţional regional, unde absorbţia a avansat cu 2,5%. Programul pentru creşterea competitivităţii economice, destinat în principal companiilor mici şi mijlocii, a avut un grad de absorbţie aproape de zero în noiembrie, dar, cu 16,8% din fondurile alocate pentru 2007-2009 ajunse în economia reală, rămâne lider la accesarea banilor europeni.
Nici programul pentru asistenţă tehnică şi nici cel pentru dezvoltarea capacităţii administrative nu au atras sume mari luna trecută. De altfel, acestea au cel mai mic grad de absorbţie din toate cele şapte programe operaţionale – 0,11% la asistenţă tehnică şi 1,25% la capacitate administrativă. Aceste programe sunt destinate, în principal, autorităţilor centrale şi locale, “ceea ce înseamnă că nu sunt pregătite şi nu au capacitatea să acceseze aceste fonduri”, spune Peter Barta, director executiv al Fundaţiei Post Privatizare. În schimb, directorul general al ACIS, Ştefan Ciobanu, precizează că sistemul de absorbţie pentru autorităţi a fost schimbat începând cu acest an: sumele necesare proiectelor sunt incluse în bugetele beneficiarilor şi folosite în acest scop, iar cheltuielile sunt decontate din programele operaţionale”, arată Ciobanu.
Spre comparaţie, în Bulgaria, programul pentru asistenţă tehnică are cel mai mare grad de absorbţie, aproape de 50%. În schimb, companiile din ţara vecină nu au absorbit nici 10% din fondurile alocate creşterii competitivităţii economice, potrivit datelor afişate pe site-ul Ministerului de Finanţe de la Sofia. Numeroşi politicieni şi oficiali au spus în repetate rânduri că fondurile europene pot scoate România din criză, dar absorbţia rămâne dificilă. Cu o lună înainte de finele acestui an nu au fost cheltuite nici 10% din fondurile alocate pentru perioada 2007-2009. Procedurile greoaie şi birocratice şi accesul dificil la bani pentru cofinanţarea proiectelor împiedică o intrare mai rapidă a fondurilor structurale în economia reală. “Activitatea în cadrul Autorităţilor de Management trebuie eficientizată, prin instruirea funcţionarilor. Autorităţile de Management sunt complet depăşite”, spune consultantul Marius Bostan, senior partner la VMB Partners. Despre necesitatea de simplificare a procedurilor vorbeşte şi directorul executiv al Fundaţiei Post-Privatizare, Peter Barta. “Ghidurile solicitantului trebuie adaptate la realitate, ca şi termenele şi criteriile de eligibilitate”, spune acesta. În plus, ar trebui adaptat şi modul în care este evaluată eligibilitatea unei companii, spune Barta. De asemenea, există încă probleme la evaluarea proiectelor, în condiţiile în care un evaluator poate da notă maximă unui proiect, iar alt evaluator respinge acelaşi proiect, potrivit consultantului.
Consiliul European a decis recent să simplifice accesarea fondurilor europene pentru unele dintre statele membre, ca măsură de a contracara dificultăţile pe care le întâmpină acestea. Plăţi în avans, însumând 4% din alocarea Fondului Social European şi 2% din alocarea Fondului de Coeziune, ar urma să fie făcute către ţările care au înregistrat scăderi ale PIB-ului de peste 10% în 2009 sau care au primit sprijin financiar de la UE. Astfel, 775 milioane de euro ar putea fi acordate României, Ungariei, Lituaniei, Letoniei şi Estoniei.
