”Înăsprirea politicii monetare va fi întărită în continuare atât cât va fi necesar, în timp util şi gradual, până când se va obţine o îmbunătăţire semnificativă a perspectivelor inflaţiei”, a spus banca într-un comunicat, după decizia sa privind rata dobânzii.
Lira turcească a scăzut cu aproximativ jumătate de punct procentual faţă de dola, în urma informaţiilor, tranzacţionându-se la 26,92 unităţi pentru un dolar.
La începutul acestei săptămâni, lira a atins un nou minim record de 26,9 unităţi faţă de dolar, din cauza temerilor pieţei că viitoarea creştere a dobânzii ar fi mai mică decât erau aşteptările.
Moneda turcească a pierdut anul acesta 30% din valoarea sa faţă de dolar.
În iunie, Turcia şi-a ridicat rata dobânzii cheie pentru prima dată în mai bine de doi ani, după ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a numit factori de decizie politică care au promis că vor implementa o politică economică ortodoxă pentru a schimba tendinţa inflaţiei.
Turcia şi-a redus constant dobânda de politică monetară, de la 19% la sfârşitul lui 2021 la 8,5% în martie trecut, pe măsură ce inflaţia a crescut, depăşind 80% la sfârşitul lui 2022 şi scăzând la puţin sub 40% în iunie.
În declaraţia sa de joi, banca centrală şi-a reiterat scopul de a reduce inflaţia la 5% pe termen mediu, lucru pe care mulţi economişti îl consideră nerealist la această dobândă.
Ortodoxia economică tradiţională susţine că dobânzile trebuie mărite pentru a reduce inflaţia, dar Erdogan, ”un duşman” autodeclarat al ratelor dobânzilor, care numeşte instrumentul ”mama tuturor răului”, a susţinut vocal o strategie de scădere a ratelor.
”Decizie teribilă”
Analiştii au reacţionat negativ la ştiri, mulţi considerând-o o greşeală.
”Decizie teribilă şi cred că este o greşeală. Din nou sub aşteptări. Se va juca din nou cu scenariul celor care spun că Simsek şi Erkan nu au cu adevărat un mandat pentru a înăspri politica reală”, a scris Timothy Ash, strateg pentru pieţele emergente la BlueBay Asset Management, într-o notă de e-mail. El s-a referit la ministrul de Finanţe al Turciei şi, respectiv, şeful băncii centrale.
Accentul băncii pe ritmul de înăsprire treptată dă credibilitate opiniilor unor analişti conform cărora factorii de decizie politică sunt reticenţi în a introduce creşteri mai mari şi mai drastice, ca nu cumva să afecteze sentimentul public şi sprijinul pentru Erdogan.
”Bănuiesc că acest lucru înseamnă creşteri mici, de mai multe ori, dar când inflaţia este aproape de 40% şi comentariul propriu al CBRT (băncii centrale) este că va creşte pe termen scurt, aceste comentarii vor cădea în ureche surde. Ne pare rău, încrederea în CBRT este la fund şi trebuie reconstruită prin acţiuni, nu prin cuvinte. Creştere de 2,5 puncte procentuale atunci când piaţa se aştepta la 3,50-5 puncte procentuale pur şi simplu nu este suficient”, a scris Ash.