România este pe locul doi în Uniunea Europeană ca nivel de sărăcie. Mai săraci decât noi sunt doar bulgarii. Ultimul raport al Institutului Naţional de Statistică – INS – spune că unul din patru români e afectat direct de sărăcie.
Mihnea Preotesi, sociolog: „Dacă e să calculăm la o familie cu doi copii, doi adulţi şi doi copii, ar însemna în jur de 1.800 de lei, pentru o familie de patru persoane. Înseamnă că un sfert din populaţie trăieşte cu mai puţin de atât.”
Familiile sărace din România sunt cele în care fiecare membru e nevoit să trăiască cu mai puţin de 15 lei pe zi, bani pentru mâncare, haine şi plata facturilor.
Ilie Doru Marin, asistat social din Slatina: „Am o pensie de 272 de lei. Cu ce naiba să trăieşti? 9 lei pe zi…”
Ilie Doru Marin este un pensionar pe caz de boală din Slatina. Trăieşte din mila vecinilor şi a ajutorului pe care i-l mai dă primăria periodic.
8 milioane de români trăiesc de la leafă la leafă
Institutul Naţional de Statisitcă afirmă că alte 8 milioane de români au risc de sărăcie sau excluziune socială. Acestea sunt persoanele care trăiesc chibzuit, de la o leafă la alta, fac faţă cu greu plăţilor facturilor, nu-şi permit haine noi şi nu rezista la cheltuieli neprevăzute, ca o îmbolnăvire sau o înmormântare.
Mihnea Preotesi, sociolog: „De la doi copii încolo, deja rata sărăciei creşte exponenţial. Riscul de sărăcie pentru familiile cu trei copii şi peste este de 69%.”
Valeriu Nicolae, fost secretar de stat Ministerul Muncii: „Pericolul este acolo. Foarte mulţi copii care abandonează şcoala mult prea devreme. Legătura între educaţie şi angajare este foarte limitată şi asta e o problemă îngrozitoare. Sunt 170.000 de copii pe care nu-i regăsim. Deci, 170.000 de copii care ar trebui să-i găsim la şcoală şi nu sunt la şcoală.”
Pe fondul sărăciei din România, în 2008, Uniunea Europeană a decis acordarea de ajutoare pentru a atinge nivelul de trai al celorlalte ţări membre.
În ultimii nouă ani, Guvernul României a primit peste jumătate de miliard de euro, fonduri nerambursabile, bani destinaţi exclusiv ajutorării românilor săraci.
În primii șapte ani, programul s-a desfaşurat prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura. APIA a cumpărat, prin licitaţie publică, alimente care au fost distribuite primăriilor.
Cu banii din prima tranşă, de 24 de milioane de euro, au fost cumpărate făină şi zahăr pentru un milion şi jumatate de români. Categoriile defavorizate au fost stabilite de către specialiştii Ministerului Muncii.
Săraci doar în campanie?
Dragoş Cristian Dinu, fost ministru al Fondurilor Europene: „Un program care, în opinia noastră, nu a fost gândit în cel mai coerent mod posibil.”
Fostul ministru Dragoş Cristian Dinu susţine ca guvernele din perioada 2008 – 2015 nu au gândit acest program cu scopul ţintit de a ajuta categoriile defavorizate.
Dragoş Cristian Dinu: „Decât să încercăm să stabilim exact ce intervenţii vrem să finanţăm ca să creăm un impact şi să facem o diferenţă, am preferat să dăm aşa la mai toată lumea, fără a crea o valoare adăugată pentru cei care au cea mai mare nevoie de program.”
Valeriu Nicolae, fost secretar de stat în Ministerul Muncii: „PEAD-ul din păcate a fost folosit, în marea lui majoritate, pentru mită politică. În momentul în care veneau alegerile, brusc creşteau cererile către PEAD, ca să dăm la săraci făină, ulei.”
După primii nouă ani de la implementare, oamenii implicaţi în aplicarea programului ajung la concluzia că a fost un eşec cu puternic caracter electoral. În multe situaţii, alimentele au fost distribuite în campaniile electorale.
Reporter: E normal să distribui alimentele în campania electorală?
Adrian Pintea, director general APIA: „Dacă unii au procedat în aşa fel (…) normal că nu era un lucru bun sau benefic şi nu cred că era în beneficiul consumatorului final.”