Au trecut mai bine de cinci ani de când România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Deşi mulţi şi-au făcut speranţe mari odată cu intrarea în marea familie eropeană, criza economică a zdruncinat substanţial economia României. Din nefericire, companiile româneşti n-au beneficiat de avantajele aduse de aderare, în special de banii ieftini din fondurile structurale. Gradul de absorbţie este foarte scăzut, iar motive pot fi gasite multe. Una dintre cauze a fost identificată de Viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu.
După exerciţiul administrării bugetului european 2007-2013 de-a lungul a 5 ani, sistemul de autorităţi administrative sectoriale de administrare a fondurilor europene a eşuat, nu a putut funcţiona în România. Este o stare de fapt, procentele de absorbţie vorbesc cât se poate de clar. Pentru următorul buget al UE 2014-2020 pregătirea mecanismelor administrative trebuie să înceapă probabil după ce fenomenele electorale se vor finaliza şi cei pe care cetăţenii îi vor alege se vor aşeza la lucru. România trebuie să pregătească pentru acea perioadă, acel buget , o soluţie nouă, un mecanism nou de absorbţie a fondurilor europene.
Companiile româneşti au fost puternic afectate de criza economică. Numărul insolvenţelor a crescut, iar multe societăţi au tras obloanele. Nici băncile nu au fost un partener de nădejde, iar creditarea a atins, treptat, niveluri tot mai scăzute. Vicepreşedintele ANAF, Mihail Constantin, spune că unele companii s-au adaptat la condiţiile din piaţă, dar prin metode dăunătoare economiei: preferă să folosească banii pe care ar trebui să-i plătească la stat.
„Recent, s-au facut niste analize pe bilanturile din 2010 si s-a constatat că s-a ajuns la un blicaj financiar. Nu se mai pot obtine bani, pentru că firmele au o capacitate redusa de a lua bani de la banca. Din cauza gradului ridicat de îndatorare al firmelor fiscul este foarte vulnerabil şi scoate cu greu banii de la firme. Atunci când se execută bunurile acestora, toate sechestrele stau şi-şi pierd din valoare pentru că nu există apetit de cumpărare pe piaţă. Nu există bani lichizi pentru cumpărare”, a spus Mihai Constantin.
