România are un potențial remarcabil la capitolul energie geotermală, fiind considerată a treia țară din UE, după Grecia și Italia, în acest sens, însă doar un singur oraș, Beiuș, se bazează în totalitate pe acest tip de energie pentru încălzirea locuințelor. Pe teritoriul României, zăcămintele de apă geotermală sunt utilizate încă din 1900. Energia geotermală produsă în prezent se folosește pentru încălzirea locuințelor, pentru agricultură (în sere), în procese industriale și, într-o pondere mai mică, în diverse alte scopuri. În preajma orașului Oradea, apele geotermale sunt exploatate de 100 de ani în scopuri terapeutice.
Conform unei expuneri de motive a unui proiect de modificare a OUG 28/2013 pentru modificarea Programului Național de Dezvoltare Locală, în anii 80, în nordul Bucureștiului s-a demarat un proiect de utilizare a energiei geotermale. Sub capitala țării se află un zăcământ geotermal la adâncimea de aproximativ 1.000 de metri. În București, acest zăcământ ar avea cam 40-45 de grade, iar în nord, undeva la 120 de grade Celsius. S-au săpat puțuri de mare adâncime și s-au captat aceste ape în două puncte: un ștrand din spatele Casei Presei, care, a fost dezafectat, și la sediul Institutului Ana Aslan. Aceste ape termale au și proprietăți terapeutice consacrate.
Energia geotermică face parte din clasa energiilor regenerabile și reprezintă căldura care provine din interiorul Pământului (prin roci și fluide subterane); se obține prin captarea apei fierbinți și a aburilor din zonele cu activitate vulcanică și tectonică sau a căldurii subpământene. Poate fi folosită pentru încălzire (a locuinței, a apei), dar și pentru producerea curentului electric. Este o energie nepoluantă, iar oamenii au folosit izvoarele cu ape calde de mii de ani, cu diverse scopuri – pentru baie, ca sursă de apă de gătit, apoi în stațiuni balneare și, într-un final pentru a produce energie din ele.
În prezent, cu energie geotermală se încălzesc locuințe, se cresc plante în sere, se usucă recolte, se încălzește apă în crescătorii de pești, se realizează procese industriale (precum pasteurizarea laptelui) etc. Cel mai bun exemplu de orientare către beneficiile energiei geotermale este Islanda, unde se extrage apă fierbinte de la adâncimi variate – de la 500 de metri, apă de 150 de grade Celsius, iar de la 1.000 de metri adâncime, apă de 300 de grade. Islanda a început exploatare cu zeci de ani în urmă. Acum, 80% din energia țării este din resurse geotermale. Aproape toate locuințele din capitala statului, Reykjavik, sunt încălzite cu apă termală, de acolo vine și apa caldă menajeră, energia electrică este obținută tot din resurse geotermale, prin folosirea căldurii și aburilor.
Și gospodării individuale ar putea să funcționeze pe baza energiei geotermale, independent de sisteme centralizate: un mecanism pentru încălzire în acest fel, spre exemplu, este format dintr-o pompă de căldură și un sistem de țevi îngropate, prin care curge fluid (de obicei, un amestec de apă cu antigel). Iarna, fluidul respectiv absoarbe energia din pământ și o duce în locuință, căldura fiind concentrată către pompe și distribuită în interior, la o temperatură mai ridicată. Vara, procesul, este inversat – excesul de căldură din locuință este extras cu pompa și dispersat în pământ (sau, acest exces poate încălzi apa menajeră). Procedura scutește locuitorii casei de efectele nedorite ale aerului condiționat, pentru că realizează controlul climatului de interior pin extragerea căldurii din locuință, nu prin introducerea de aer rece. Un avantaja al sistemelor geotermale de încălzire este lipsa de periculozitate – nu există risc de incendii, nu emană gaze toxice, nu există combustie chimică, instalația este silențioasă, întreținerea nu este costisitoare.
Beiușul este singurul oraș din România care funcționează în prezent cu ajutorul resurselor geotermale pentru încălzirea locuințelor. Foraje realizate în 1995-1996 au relevat existența unui zăcământ bogat de apă geotermală la peste 2.500 de metri adâncile, În prima fază de exploatare (un puț), au fost conectate la rețea cartierele de locuințe și principalele instituții ale orașului. Nevoile au impus forarea unui al doilea puț, în perioada 2002-2004. Anual, în Beiuș, se consumă peste 200.000 Gcal, produse numai din sursa geotermică, iar costul se situează la 80 lei/Gcal.
Pentru ca Beiușul să nu rămână singura localitate din țară cu astfel de facilități, trei parlamentari au inițiat o propunere legislativă prin care investiții în valorificarea sistemelor de distribuție a apei geotermale, construire de bazine de înot și parcuri acvatice să fie finanțate din Programul Național de Dezvoltare Locală.
