Negociatorii britanici şi europeni au ajuns la un acord asupra tuturor aspectelor unui viitor parteneriat în domeniul serviciilor financiare, precum şi al schimbului de date, relatează ziarul britanic, citând surse guvernamentale.

Acordul privind serviciile financiare le-ar asigura companiilor britanice acces la pieţele europene atâta timp cât reglementările britanice din domeniu rămân în linii mari aliniate cu cele ale UE, scrie The Times. Cu cinci luni rămase pentru a ajunge la un acord înainte ca Marea Britanie să părăsească UE, liderii din domeniul afacerilor solicită certitudine asupra termenilor comerciali pe care ar urma să-i asigure acordul de divorţ.

Financial Conduct Authority (FCA) vrea ca Marea Britanie să rămână aliniată îndeaproape cu UE, dar fără a trebui să copieze toate regulile blocului comunitar, a declarat directorul de strategie în exerciţiu al FCA, Richard Monks.

Londra a precizat miercuri că nu există o dată stabilită pentru încheierea discuţiilor privind Brexitul, după ce o scrisoare a ministrului pentru Brexit, Dominic Raab, sugera că un acord asupra termenilor plecării ţării din blocul comunitar ar putea fi finalizat până la 21 noiembrie, notează Reuters.

De la începerea negocierilor asupra ieşirii Regatului Unit din UE, începute în iunie 2017, serviciile financiare au constituit o chestiune importantă în discuţii. Londra doreşte un acord care să le permită companiilor britanice să continue să opereze în Europa, în special pentru a proteja rolul financiar al City-ului.

Această opţiune a fost respinsă mult timp de către Bruxelles, dornic să menţină ‘indivizibilitatea’ libertăţilor pieţei unice, care includ libera circulaţie a serviciilor şi capitalurilor, dar şi libera circulaţie a persoanelor, căreia guvernul britanic doreşte să îi pună capăt.

Negocierile continuă asupra manierei de a preveni revenirea la o ‘frontieră dură’ între provincia britanică Irlanda de Nord şi Republica Irlanda (aceasta din urmă fiind membră a UE), principalul punct de dezacord între Londra şi Bruxelles.

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord urmează să părăsească UE la finalul lui martie 2019. Uniunea Europeană susţine să nu fie creată o ‘frontieră dură’ între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, astfel încât Irlanda de Nord să rămână în uniunea vamală şi în piaţa unică europeană. Această variantă ar crea însă o divizare între Irlanda de Nord şi restul Regatului Unit, lucru inacceptabil pentru Londra, care consideră că astfel s-ar compromite integritatea teritorială a ţării.

În cazul în care acordul de retragere a Regatului Unit din UE nu stabileşte o altă dată sau dacă, în conformitate cu articolul 50 din Tratatul de la Lisabona şi de comun acord cu Londra, Consiliul European nu hotărăşte în unanimitate că tratatele încetează să se aplice de la o dată ulterioară, ansamblul dreptului primar şi secundar al Uniunii Europene va înceta să se aplice Regatului Unit începând cu 30 martie 2019, ora 00:00 (ora Europei Centrale). Regatul Unit va deveni în acel moment o ţară terţă.

Potrivit Comisiei Europene, ţările membre ar trebui să se pregătească pentru două principale scenarii posibile.

Dacă acordul de retragere este ratificat înainte de 30 martie 2019, dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit şi în Regatul Unit la 1 ianuarie 2021, adică după o perioadă de tranziţie de 21 de luni.

Dacă acordul de retragere nu este ratificat înainte de 30 martie 2019, nu va exista o perioadă de tranziţie şi dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit şi în Regatul Unit începând cu 30 martie 2019. În acest caz, s-a evocat deja un scenariu de tipul ‘niciun acord’ (no deal) sau ‘situaţie-limită’ (cliff-edge).AGERPRES