Câștigul mediu net lunar a urcat la 4.959 lei, în timp ce în unele județe salariile rămân cu peste 20% sub media națională
Câștigul salarial a crescut în 2024, dar inegalitățile între județe, sexe și domenii rămân semnificative.
Câștigul salarial mediu brut lunar înregistrat în anul 2024 a fost de 8.061 lei, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Față de anul precedent, acesta a crescut cu 14,5%, respectiv 1.019 lei. Câștigul salarial mediu net a atins 4.959 lei, în creștere cu 12,4% (547 lei) comparativ cu anul anterior.
Cele mai ridicate salarii nete medii lunare s-au înregistrat în următoarele sectoare, raportat la media pe economie: informații și comunicații (+90,1%), intermedieri financiare și asigurări (+63,6%), energie (+58,0%), administrație publică (+45,2%) și industria extractivă (+38,9%).
La polul opus, cele mai mici salarii s-au înregistrat în: hoteluri și restaurante (-40,8%), alte activități de servicii (-34,7%), tranzacții imobiliare (-25,4%), servicii administrative și suport (-21,2%), agricultură, silvicultură și pescuit (-19,9%) și activități culturale și recreative (-19,3%).
Potrivit INS, indicele câștigului salarial real a ajuns la 248,9% față de anul 1990, marcând o creștere de 15,1 puncte procentuale față de 2023.
Diferențele de gen în salarizare persistă: femeile au câștigat în medie cu 3,6% mai puțin decât bărbații în termeni bruti (7.907 lei față de 8.201 lei), iar în net cu 5,4% mai puțin (4.815 lei față de 5.090 lei). Cele mai mari diferențe în favoarea bărbaților s-au înregistrat în intermedieri financiare și asigurări (39,4%), industria prelucrătoare (21,2%) și IT&C (17,2%).
Câștigul salarial mediu net a fost sub media pe economie în 36 de județe. Cele mai scăzute valori s-au înregistrat în Teleorman (3.822 lei), Vâlcea (3.881 lei), Vrancea (3.890 lei) și Covasna (3.896 lei), cu reduceri între 21% și 23% față de media națională. La polul opus s-au aflat Municipiul București (6.730 lei, +35,7% peste medie), Cluj (5.921 lei), Timiș (5.508 lei), Iași (5.098 lei), Ilfov (5.060 lei) și Brașov (5.019 lei).
Costul mediu lunar al forței de muncă a fost în 2024 de 8.439 lei/salariat, cu 14,4% mai mare față de anul precedent. Creșteri s-au înregistrat în toate sectoarele, cu excepția industriei extractive (-4,7%). Cele mai mari creșteri au fost în învățământ (+24,1%), construcții (+19,2%) și salubritate/deșeuri (+16%).
„În vederea sprijinirii unităților economico-sociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator pentru timpul nelucrat (în caz de șomaj tehnic din inițiativa angajatorului, reducerea temporară a timpului de lucru, supravegherea copiilor în situația închiderii temporare a unităților de învățământ), respectiv pentru stimularea ocupării forței de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri). Ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost mai redusă comparativ cu cea din anul precedent, cu diferențe moderate pe activități economice. Astfel, cele mai mari sume aferente transferurilor de la bugetul statului s-au regăsit în industria prelucrătoare, activități de servicii administrative și activități de servicii suport, construcții, comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv hoteluri și restaurante”, precizează INS.
Comparativ cu media națională, costul mediu lunar al forței de muncă a fost semnificativ mai ridicat în IT&C (+86,2%), financiar-asigurări (+67,7%), energie (+65%), industria extractivă (+24,9%) și domeniile științifice și tehnice (+20,4%). Cele mai scăzute valori s-au înregistrat în hoteluri și restaurante (-41,5%), alte activități de servicii (-34,6%), agricultură (-24,8%) și tranzacții imobiliare (-23,7%).
În 2024, numărul mediu al salariaților a fost de 5,45 milioane, în creștere cu 88.200 persoane față de anul precedent. Bărbații au reprezentat 52,4% din total (2,86 milioane), cu o creștere de 69.800 salariați.
Distribuția pe sectoare a fost următoarea: terțiar – 64,6% (44,3% în servicii comerciale, 20,3% în servicii sociale), secundar (industrie și construcții) – 33%, iar primar (agricultură și pescuit) – 2,4%.
Activitățile dominate de bărbați au fost construcțiile (86,6%) și industria extractivă (83,8%). Femeile au fost majoritare în sănătate și asistență socială (80,1%), învățământ (73,1%), financiar-asigurări (70,4%) și hoteluri și restaurante (60,5%).
Creșteri importante ale numărului mediu de salariați s-au înregistrat în:
- Comerț (+16.500 persoane)
- Servicii administrative și suport (+13.300)
- Sănătate și asistență socială (+12.300)
- Învățământ (+10.800)
- Construcții (+8.600)
- Hoteluri și restaurante (+7.100)
- IT&C (+6.900)
- Activități științifice și tehnice (+6.100)
- Transport și depozitare (+5.800)
Scăderi s-au observat în industria prelucrătoare (-7.100), administrație publică (-1.600) și industria extractivă (-300).
Efectivul salariaților la sfârșitul anului 2024 a fost de 5,75 milioane persoane, în creștere cu 75.600 față de finalul anului anterior. Bărbații au reprezentat majoritatea (68.200 din totalul nou-angajaților).
Creșteri semnificative ale efectivului s-au înregistrat în regiunile:
- București-Ilfov (+26.200)
- Nord-Est (+12.300)
- Sud-Muntenia (+8.900)
- Sud-Vest Oltenia (+8.700)
- Nord-Vest (+8.600)
Regiunea București-Ilfov concentrează 22,7% din salariații din economie, urmată de Nord-Vest (13,8%) și Centru (12,6%).
Zonele cu pondere mai mare a angajaților în sectorul primar față de media națională (2,4%) au fost: Sud-Muntenia (3,8%), Sud-Est (3,6%), Sud-Vest Oltenia (3,2%), Nord-Est (3,1%), Vest (2,8%) și Centru (2,5%).
În sectorul industrial și al construcțiilor, ponderi peste media națională (32,7%) s-au înregistrat în regiunile Centru (39,4%), Sud-Muntenia (37,6%), Vest (37,4%), Nord-Vest (37,2%), Sud-Vest Oltenia (35,2%) și Sud-Est (32,9%).
Serviciile comerciale domină în București-Ilfov (62,2% din totalul angajaților din regiune), iar serviciile sociale în Nord-Est (26,3%).
La final de an, 77,1% din salariați lucrau în firme private, în creștere cu 1,8% față de anul anterior. Cei angajați în societăți comerciale reprezentau 80,2% din totalul salariaților, cu o creștere anuală de 1,6%.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
