AcasăEconomieCât te costă să ai propriul tău avion

Cât te costă să ai propriul tău avion

În ultimii ani, numărul aparatelor de zbor private în România a depăşit 100 de exemplare, potrivit documentelor de înmatriculare.

Proprietarul unui avion particular trebuie să achite pentru zborurile efectuate sume deloc de neglijat pentru taxele aeroportuare: comunicaţii, aterizare, balizare, handling, chiria pentru staţionarea pe platou sau în hangar, toate acestea fiind prevăzute în catalogul AIP România, unde se spicifică cu exactitate care sunt procedurile obligatorii. La acestea se adaugă plăţile corespunzătoare serviciilor aferente reviziilor tehnice periodice şi evident contravaloarea carburanţilor şi lubrefianţilor precum a altor materiale consumabile necesare unei bune întreţineri a aeronavei.

Cât costă un avion

Un avion ULM nou costă între 60.000 şi 140.000 de euro. Acelaşi tip de avion “la mâna a doua” poate fi cumpărat pentru 45.000 – 100.000 de euro. Pe site-urile de anunţuri se găsesc avioane ultrauşoare şi mai ieftine, dar dar nu întotdeauna merită să-ţi cumperi o aeronavă second-hand, pentru că, deşi, starea generală poate fi una foarte bună. De exemplu pe aerofox.ro, găseşti oferte de avioane uşoare care  pornesc de la 5.000 de euro.


Exemple de avioane ultrauşoare fabricate în România
: avionul Festival R40 S, avion ultrauşor de concepţie românească, proiectat şi produs de Aerostar Bacau la un preţ de 98.900 dolari.

Zenair România este o excepţie printre producătorii români de aeronave cu capital integral privat, care construieşte avioane ultrauşoare de tip “Zodiac” de la A la Z, cu performanţe foarte bune, după proiectele constructorului american Chris Heintz.

În prezent, pe piaţa din România se tranzacţionează atât aeronave de construcţie clasică (cu structura metalică): “SportStar” – Cehia, “Zodiac “- SUA-România, “Tecnam” şi “Pioneer” – Italia, precum şi cele de ultima generaţie din materiale compozite (fibră de carbon): “CTSW, CTLS”, “Remos” – Germania, precum şi celebrele aeronave din Cehia – Zephyr 2000 (Atec 122) – care prin performanţele de zbor deosebite se clasează printre primele locuri în lume.

Avioanele din categoria uşoare noi pornesc de la 100.000 euro şi pot depăşi 800.000 de euro. În această clasă se încadrează cunoscutele: Cessna, Piper, Diamond, Cirrus SR, Mooney, etc.

Preţurile pentru Business Jet-urile noi cu dotare standard pornesc de la 2,5 milioane de euro şi pot depăşi chiar 10 milioane euro. Unul second cu două motoare pleacă de la 800.000 de euro. Exemple: ICON A5, Bombardier Challenger, Bombardier Challenger 650, Bombardier Global 5000, Eclipse 500, Cessna Citation Excel.

Cât costă carburantul

Costurile de întreţinere pentru un avion din clasa avioane uşoare sunt relativ mici: consumă 40 de litri de Avgaz, pe oră. Avioanele uşoare se alimentează cu Avgaz, care se găseşte doar pe aeroporturi.

Avgaz-ul costă în România: pe aeroportul din Arad aprox. 2 euro (8,9 RON)/litru, pe aeroportul Băneasa este fără taxe – 1,70 euro (7,05 RON), iar pe aeroportul Otopeni benzina specială pentru avioanele uşoare este 0,925 dolari (aproximativ 3,09 RON). Însă, aceasta nu se găseşte la discreţie pe toate aeroporturile cum am putea crede că ar fi normal. “Trebuie să ai grijă să-ţi anunţi neapărat aterizarea cu ceva timp înainte la aeroportul unde intenţionezi să alimentezi şi să te asiguri că acest combustibil poţi sa-l şi cumperi, pentru a nu rămâne blocat cine ştie cat pe acolo”, recomandă după dictonul “tot păţitu’-i priceput “, Gelu Frunză.

Pentru avioanele ultrauşoare nu e nevoie de Avgaz, acestea consumând benzină normală, auto, fără plumb.
Un avion ultrauşor consumă circa 12-15 litri de benzină la ora de zbor. Ruta Iaşi-Bucureşti s-ar parcurge în maxim 2 ore cu un consum de maxim 30 de litri. Un autoturism ar parcurge acest traseu în cel puţin 6 ore respectând, oarecum, actualele restricţii de viteză şi consumând cel puţin 50 de litri. “Pe lângă faptul că economiseşti timp (faci de trei ori mai puţin), economiseşti bani de benzină (consumi doar jumătate  din cantitea de carburant necesară unui drum cu maşina) şi ai un plus confort”, precizează Gelu Frunză.

Cât te costă aeroportul (decolare/aterizare)

Aeroporturile sunt subordonate primăriilor, iar costurile sunt în funcţie de greutatea avionului, de câte ore stai pe aeroport. Prima oră, de exemplu este gratuită, restul se taxează.

“Taxele de aterizare sunt descurajante si nejustificate pentru proprietarii de avioane particulare sau pentru cei care îşi doresc să inchirieze unul. Pe aeroporturile din SUA sau Germania spre exemplu, taxele de aterizare sunt de 10 ori mai mici decât la noi”, spune proprietarul unui Cirrus N124 CR.

Costurile de aterizare sunt de 300 de euro pe aeroportul Otopeni, pe Băneasa este de 100 de euro, la Cluj de 600 de euro, iar la Iaşi de 30 de euro.

“Autobuzul sau autoturismul care te transportă până la aeronavă la doar 200-500 de metri, că altfel nu te poţi îmbarca, costă 45 de euro, iar iluminarea pistei de aterizare costă aprox. 30 de euro, pentru cele căteva minute necesare procedurilor de aterizare”, relatează Gelu Frunză.

Avioanele ultrauşoare indiferent de dotare nu au voie să zboare noaptea, în timp ce aeronavele uşoare pot fi folosite în astfel de zboruri, dacă sunt dotate pentru zbor instrumental (IFR).

Aeronavele ultrauşoare pot ateriza oriunde hotărăşte pilotul şi pe răspunderea acestuia, cu condiţia să nu genereze prezumţia unui incident, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare. De aici vin şi costurile foarte mici de operare . “Pot să-mi fac aerodrom şi-n spatele casei. Un exemplu este Gică Pascariu din Bacau, reprezentantul Flight Desing si proprietar al unui CTLS”, spune Gelu Frunză.

Terenul de aterizare (sistemul de contact între aeronavă şi suprafaţa de rulare format din aterizoare <<jambele principale şi cea secundara>>) este foarte important, deoarece în funcţie de soluţia constructivă a acestuia piloţii pot aborda terenuri mai mult sau mai puţin “prietenoase”.

Pistele pe iarbă (înierbate) sunt cele mai indicate pentru aterizări la aceste categorii, anvelopele rezistând la câteva mii de aterizări, în timp ce pe asfalt anvelopele pot ceda după câteva sute de aterizări, iar pe pistele betonate, anvelopele nu pot rezista la mai mult de 200 de aterizări.

Cât costă parcarea pe aerodromuri

Chiria pentru parcarea în hangarul unui aerodrom este între 100 şi 500 de euro pe lună, în funcţie de locul unde este parcată aeronava. De exemplu, “sub cerul liber” preţurile sunt între 50-200 de euro, iar “sub acoperiş” chiria este între 150 şi 800 de euro.

Cât te costă revizia

Reviziile periodice se fac între 50 şi 100 de ore de zbor şi costă între 300 şi 1.500 de euro. Valoarea intreţinerii elementelor celulei şi avionicii unui aparat de zbor nu diferă foarte mult faţă de cea alocată pentru un autoturism de lux, valoarea medie poate să ajungă la mai puţin de 2000 euro pe an, însă componenta principală a costului o reprezintă ora de zbor motor corelată direct cu resursa motorului sau astfel spus parametrul ToH (timpul de zbor rămas până la reparaţia capitală), care trebuie respectat în mod obligatoriu.

În privinţa lucrărilor de mentenanţă aferente aeronavelor din categoriile menţionate, încheierea unui contract de întreţinere cu o companie specializată nu este obligatorie, deoarece toate acestea se efectuează pe răspunderea pilotului comandant, care este certificat şi pentru efectuarea lucrărilor de mentenanţă principală.

Cât costă asigurarea aeronavei

Asigurarea unei aeronave costă pe an între 6 şi 10% din valoarea declarată a acesteia.

Tipuri de licenţe de zbor şi costul lor

Cine vrea să devină pilot şi crede că are aptitudini trebuie să urmeze cursurile unei şcoli de zbor şi să promoveze în funcţie de tipul licenţei pentru care a optat între 9 şi 53 de examene teoretice şi practice. Pentru că dincolo de satisfacţia pe care ţi-o oferă, e mai ieftin să-ţi pilotezi singur avionul decât să angajezi un pilot, mulţi proprietari de aeronave optează pentru obtinerea unei Licenţe de Pilot Privat ( ULM şi/sau PPL).

Există două categorii principale de calificari aferente licenţelor de pilot: VFR (visual fly regulation) şi IFR (instrumental fly regulation).

Licenţa ULM (Ultra Light Motorized) permite pilotarea aeronavelor din categoria ultrauşoare, licenţă pentru care se investeşte pe parcursul celor minim 40 de ore de zbor aproximativ 8.000 de euro.

Licenţa PPL permite pilotarea aeronavelor cu masa maximă la decolare între 561-5750 kg). Pentru celelalte categorii, licenţa PPL (pilot private licence) costă între 9.000 şi 11.000 de euro.

Pentru zborurile Visual Flight Rules (VFR), completarea licenţei PPL cu Instrument Flight Rules (IFR), poate să ajungă şi la 50.000 de euro.

Un pilot experimentat poate să investească până la desăvârşirea sa pe parcursul a cel putin 1200 ore de zbor, efectuate pe parcursul mai multor ani, 80.000 – 150.000 de euro.

Un pilot comercial trebuie să aibă licenţă CPL (Comercial Pilot Licence) – ATPL(A) (Licenţa Airliner Transporter Pilot), care costă între 50 – 500 euro/ora de zbor.

Licenţa comercială CPL sau ATPL, care sunt calificări ce permit titularului să conducă în calitate de pilot pe aeronave ce execută operaţiuni comerciale, transport de pasageri sau cargo.

Cu cât este plătit un pilot PPL:

Spre deosebire de piloţii comerciali licentiaţi CPL sau ATPL, piloţii privaţi PPL (Private Pilot Licence/License în Europa) sau PPC (Private Pilot Certificate în SUA) nu au dreptul să primească o plată pentru serviciile de pilotaj sau navigare efectuate, indiferent cât de complexe ar fi acestea sau de cât de complexă ar fi pregătirea atestată a unui pilot privat. În acest caz, clienţii care apelează la serviciile efectuate de piloţii PPL trebuie să ştie ca aceştia “zboară doar de plăcere“.

Unde găseşti o şcoală de pilotaj:

În România sunt peste 20 de şcoli de piloţi. Exemple: la 25 de km Sud de Constanţa se găseşte şcoala Regional Air Services –Tuzla, specializată în operaţiuni de lucru aerian, zboruri de agrement, cursuri de pilotaj dar şi pentru cursele aerotaxi. De aici se pot survola: litoralul, Delta Dunării şi obiectivele turististice din zonele apropiate. Un tur de litoral cu un avion de tip Cessna 172 costă aporoximativ 350 de euro, cu elicopterul costă 850 de euro. Salturile cu paraşuta sunt 22 euro, pentru cei care deţin licenta.

Din 2003, la ECSO & EXO, s-a dezvoltat o şcoală de zbor şi se desfăşoară o activitate de cercetare-proiectare-dezvoltare şi producţie de sisteme software pentru analiza şi controlul zborului, pentru navigaţie aeriană.Compania îşi închiriază avioanele Zephyr 2000 (Atec 122) între 180-250 de euro pe oră, atât pentru zborul efectuat  în şcoală cât şi celor ce deţin o licenţă de zbor pentru acesta clasă de aparate, pentru orice destinaţie legală.

La Aeroclubul Aurel Vlaicu, Clinceni se pot face cursuri de pilotaj şi paraşutism.Aeroclubul nu face insa zboruri de agrement. Persoanele sub 22 de ani beneficiază de pregaăire aproape gratuită, în schimbul unei cotizaţii anuale simbolice insă, calitatea serviciilor nu e atat de buna comparativ cu cea pentru care se plateste iar candidatul intră în competiţie cu alţii pentru putinele locuri disponibile. Peste 1.500 de persoane concurează în fiecare an pentru mai putin de 500 de locuri, în toata ţara. Un salt cu paraşuta costa 18 euro, o oră de planor costă circa 100 euro, o oră de instructie cu avionul Zlin 142 costă 180 de euro, pe când zborul cu AN-2, aparat cu până la zece locuri costă 336 de euro, incluzând echipamentul, combustibilul şi plata instructorului.

Pericolul

Cea mai mare parte dintre accidentele aviatice ale ultimilor ani au fost provocate fie de amânarea sau efectuarea defectuoasă a unor lucrări de întreţinere la aeronave, fie de erorile de pilotaj. Erorile vin de obicei din lipsa de experienţă.

“Unii piloţi,  imediat după obţinerea licenţei, s-au aventurat în abordarea unor zboruri dificile. Ei adesea au ignorat regulile standard din aviaţie. Au ignorat inclusiv recomandări de genul <<Să nu încerci să faci toate greşelile pe care alţi piloţi le-au facut înaintea ta. Cu siguranţă nu vei apuca să le reproduci pe toate>>”, a explicat Gelu Frunză.

“Dintr-o oarecare fericire, ca şi sursă a accidentelor, frecvenţa defecţiunilor tehnice survenite în mod neaşteptat este atât de mică, încât putem spune şi în continuare că zborul a rămas o acţiune umană curajoasă şi sigura sau că «Nu este periculos să zbori. Periculos este să te prăbuşeşti »”, a conchis el.


Ultimele Articole