Catalin Baiculescu si Ion Dragne, managing partners Musat&Asociatii:”Este absolut normal ca un partener sa aiba un onorariu de 500 € pe ora”

 Ce inseamna promovarea dvs. in functia de managing partners? Care va fi rolul domnului Musat in continuare?

Catalin Baiculescu: Noi, cei trei, ne vom imparti niste aspecte de management al firmei, care inseamna mai mult decat lucrul de zi cu zi avocat-client. Fiecare partener dintr-o firma are sarcina de a factura, de a intretine clientul, de a-l “dezvolta”. Acest lucru nu inseamna ca domnul Musat se retrage sau ca nu se mai implica, ci este doar o impartire a atributiilor.

 Se va schimba numele firmei? Veti deveni parteneri titulari?

CB: Nu cred ca se va schimba. De altfel, cred ca este doar o chestiune de orgoliu. Dintr-o anume perspectiva, mentinerea unui brand cunoscut in exact forma initiala este o chestiune de pragmatism. O schimbare a numelui unei firme de avocati evident ca poate sa “gadile orgoliul” celui care isi vede numele adaugat, dar poate genera confuzii in viitor, in ceea ce priveste continuitatea firmei, reputatia, renumele, componenta parteneriatului. Din acest punct de vedere, am fost mereu adeptul ideii ca Musat&Asocatii este un brand recunoscut, care nu trebuie schimbat. De altfel, la firmele din strainatate, numele se schimba foarte greu si, in general, in urma unor fuziuni. Totodata, se merge pe nume foarte scurte. Rar mai gasesti firme cu patru-cinci nume de parteneri.

Ion Dragne: Subscriu la aceasta idee. In momentul in care mi-am pus problema schimbarii numelui, mi-am spus ca este pacat de marca.

 Au mai fost promovati doi avocati in functia de parteneri? In cat timp poti ajunge partener?

CB: Da, Delia Topoleanu si Anca Musat. Este, practic, politica firmei de a promova oameni din interior. Nu am avut in istoria recenta situatii in care oameni din exterior au devenit direct parteneri, chiar daca au avut pozitii similare in alte firme sau daca au avut cabinet propriu. In interior, au avut o perioada de un an sau chiar un an si jumatate de acomodare, din pozitia de colaborator, tocmai pentru a putea vedea compatibilitatea cu firma.

ID: Cand cooptezi un nou partener de business, vrei sa vezi ca acel om se integreaza in sistem. Trebuie ca acesta sa se bucure de sprijinul celorlalti parteneri. Una inseamna sarcinile strict avocatiale, alta imseamna sa te ocupi de coordonarea unei echipe. Este o problema de imagine.

CB: Un avocat poate ajunge partener intr-o perioada de un an si jumatate, daca este vorba de o persoana cu experienta, sau chiar cinci ani, daca vine direct de pe bancile facultatii.

 Cati parteneri sunt acum si cati avocati colaboratori?

ID: Cu cei nou-promovati, 11 parteneri. Inclusiv acestia, suntem 85 de avocati in total. Este o constanta a dezvoltarii, cu efecte pozitive, in sensul ca orice crestere a numarului de parteneri duce la cresterea eficientei firmei. Apoi, vad si alti avocati ca au calea deschisa catre parteneriat.

 Care este raportul partener-avocat colaborator?

ID: E specific pentru avocati ca acestia au libertatea opiniei lor juridice. Cu alte cuvinte, in ceea ce priveste calitatea de autor al actului, avocatul nostru isi asuma deplina responsabilitate juridica. Evident ca avem pozitie de coordonatori. In ceea ce priveste departamentul pe care il coordonez eu, am oameni care merg in instanta. Evident ca nu le dictez eu ce sa spuna acolo, am pretentia ca toti sunt pregatiti, competenti si onesti. In fata instantei, omul vorbeste angajand si firma.

CB: Gradul de independenta al celui care merge in instanta este mult mai mare. Acesta ia, uneori, decizii chiar pe loc, in functie de situatia data. In cazul muncii de consultanta, a lucrului pe tranzactii, pe fuziuni si achizitii, pe bancar, lucrurile sunt mult mai “asezate”, in sensul ca exista mereu principiul celor “patru ochi”. Intotdeauna ajungi sa te supervizeze cineva. Este timp, se poate si este un procedeu foarte uzitat. Toate firmele de avocati au aceasta politica – la o intalnire merg intotdeauna doi avocati, pentru ca nu poti sa tii seama de toate implicatiile, lucrezi cu documente foarte mari, si atunci cei doi colaboreaza.

 Este un domeniu cu potential cel de Litigii&Arbitraj?

ID : Avantajul financiar pe care il aveau arbitrii s-a cam dus, pentru ca arbitrii au acum si ei onorarii consistente, dar confidentialitatea ramane marele avantaj. Spre deosebire de o instanta de judecata, in cazul arbitrajului, un comerciant isi poate proteja secretele comerciale, fiind vorba de un complet de arbitraj care nu poate publica nimic, decat ceea ce partile au fost de acord, si nu poate permite accesul decat persoanelor cu care au fost de acord cu acestia. Cam acesta ramane singurul avantaj pe care il mai au arbitrii. Eu nu subscriu ca justitia este corupta. I s-a propagat o imagine legata de onestitatea si de operativitatea judecatorilor. In materia arbitrajului, partile isi pot alege arbitrii. Acceptam mandate atat de la clienti din mediul privat, cat si de la autoritati publice.

CB: Chiar si in domeniul privat, am reprezentat clienti in arbitraje impotriva Fondului European de Investitii. A fost un litigiu foarte interesant, nascut in urma unei investitii care a esuat si, finalmente, s-a ajuns la faliment, astfel asociatii ajungand si ei la litigii intre ei. Avem multe situatii in care arbitrajul poate fi o solutie mai rapida decat o instanta obisnuita.

 Cat inseamna sectorul de fuziuni si achizitii in businessul Musat&Asociatii?

CB: Intotdeauna a fost vedeta departamentul nostru. Putem vorbi de 30-35% in total business, este departamentul cu cei mai multi parteneri implicati, suntem patru parteneri si 30 de avocati. Este, de alt fel, un motor pentru celalalte departamente, pentru ca, intr-o achizitie complexa, te lovesti de toata gama de probleme. In partea de studiere a companiei-tinta se implica avocati din toate domeniile. Te uiti la problemele legale, la contractele semnate, la proprietate intelectuala, la finantarile acelei societati.

 Care este onorariul per partener in cadrul Musat&Asociatii?

CB: Firma noastra nu este una dintre cele mai ieftine. Avem o marja intre 250 si 500 de euro, depinde de la caz la caz. Este absolut normal, intr-o piata serioasa, ca un partener sa factureze intre 350 si 500 de euro pe ora. Parteneri de la Londra factureaza si 700 de euro sau 1.000 de euro la New York. Nu sperie pe nimeni astfel de sume, ele vin ca o recunoastere a experientei avocatului respectiv in acel domeniu.

Musat&Asociatii Casa de avocatura

CV Catalin Baiculescu

  • Avocat in cadrul Musat&Asociatii de zece ani
  • Specializat in domeniile Fuziuni&Achizitii, Telecomunicatii si Proiecte de Finantari
  • A coordonat proiecte precum achizitia mai multor statii TV si radio de catre SBS Broadcasting Corporation, achizitia Quadrant Amroq de catre Pepsi, achizitia BT Asigurari de catre Groupama sau achizitii ale grupului Africa Israel in Romania, in cursul anului 2007

CV Ion Dragne

  • Coordonatorul departamentului de Litigii&Arbitraj, in cadrul Musat&Asociatii, de sapte ani
  • Prodecan al Baroului Bucuresti
  • A gestionat litigii in valoare de peste doua miliarde euro, in 2007

Profil firma

  • Una dintre cele mai vechi firme de avocatura de business la nivel local
  • Circa 80% din cifra de afaceri a firmei provine de la clienti straini
  • 85 de avocati, dintre care 11 parteneri
  • Condusa de Gheorghe Musat (senior partner), Catalin Baiculescu si Ion Dragne (managing partners)
  • Portofoliul de clienti al firmei include companii precum Enel SpA, NOKIA, ABN AMRO Bank, Fortis Bank, Orange, PPF Investments, European Investment Bank, BERD, Eli Lilly, GlaxoSmithKline, ING Real Estate, General Electric, General Motors, Intel Corp., Oracle, AON, AT&T, KBC Bank, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Thyssen Krupp, Generali, Immoeast Corporate Finance Consulting, Equest Investment, Petrom, AFI Europe, Electrolux, SBS Broadcasting Corporation, Pepsi, Liebrecht&Wood, Atlas Estates

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed