Acesta este un caz unic în istoria Republicii Moldova, iar legislaţia nu prevede asemenea situaţii.
Termenul limită pentru depunerea candidaturilor a expirat la miezul nopţii, dar au fost aduse doar câteva dosare incomplete, care nu conţin principala cerinţă pentru candidaţi – un document care ar confirma susţinerea din partea a cel puţin 15 deputaţi, a declarat pentru Agerpres şeful comisiei speciale pentru desfăşurarea alegerii preşedintelui, Tudor Deliu.
Negocierile dintre Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) şi grupul de disidenţi comunişti în frunte cu Igor Dodon au eşuat luni seara. AIE a insistat asupra candidaturii lui Marian Lupu, în timp ce grupul Dodon a propus-o pe Zinaida Greceanîi, fost premier. Împotriva acestei candidaturi s-a pronunţat categoric Partidul Liberal, care ar pierde funcţia de preşedinte al parlamentului care i-ar reveni dacă cel care deţine acum această funcţie, Marian Lupu, ar deveni şef al statului. În acelaşi timp, opoziţia comunistă a anunţat că nu înaintează un candidat, deoarece AIE şi grupul Dodon dispun de voturile necesare pentru alegerea preşedintelui.
Legislaţia nu prevede cum urmează să procedeze parlamentul dacă nu este înregistrat niciun candidat, ceea ce lasă loc pentru interpretări. Şeful legislativului, Marian Lupu, a declarat că alegerile prevăzute pentru 18 noiembrie urmează să fie amânate şi stabilite pentru o altă dată. Pe de altă parte, Tudor Deliu consideră că în aceste circumstanţe urmează să fie declarat scrutinul nul şi să fie organizate alegeri repetate în decurs de 30 de zile. Parlamentul urmează să decidă la sfârşitul acestei săptămâni în această privinţă.
Cert este că situaţia creată reprezintă încă un pas spre noi alegeri parlamentare anticipate în Republica Moldova. Dacă parlamentul nu va reuşi să aleagă preşedintele ţării, acesta va fi dizolvat. În ultimii doi ani şi jumătate în Republica Moldova au avut loc trei scrutine parlamentare, dintre care două anticipate, din cauză că două legislative au eşuat în alegerea şefului statului. Totuşi, unii analişti de la Chişinău consideră că în parlament va fi identificată o candidatură care să fie votată de 3/5 dintre deputaţi pentru a fi evitat un nou scrutin anticipat.
