„Vom extinde numărul companiilor care sunt monitorizate în program. În programul actual avem o ţintă pe balanţa operaţională a celor mai mari 10 zece companii cu pierderi. Vrem să mărim numărul la circa 20 de companii”, a declarat pentru MEDIAFAX şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks.
Prin actualul acord cu FMI sunt monitorizate:
- Compania Naţională a Huilei (CNH)
- Termoelectrica
- CFR SA
- CFR Călători
- Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România
- Metrorex
- CFR Marfă
- Electrificare CFR
- Compania Electrocentrale Bucureşti şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare
Oficialul FMI a arătat că vor exista anumite companii de stat care vor fi luate în calcul la bugetul general consolidat şi, prin urmare, ar putea avea un impact asupra deficitului bugetar.
„Potrivit standardelor Eurostat, dacă o companie pierde o anumită sumă de bani şi are un anumit sprijin de la stat, nu va mai fi luată în calcul ca şi companie de stat. Deci vedem o situaţie în care avem un număr mai mare de companii monitorizate”, a explicat Franks.
Potrivit şefului misiunii FMI, indicatorii financiari ai Companiei Naţionale a Huilei, cel mai mare datornic la bugetele de stat, vor fi incluşi în bugetul general consolidat.
„Cazul CNH este unul special pentru că la nivelul Uniunii Europene există o strategie pentru companiile care extrag cărbune unde este specificat că până în 2018 ajustarea trebuie finalizată. Companiile din minerit care nu sunt identificate ca viabile vor trebui închise”, a adăugat Franks.
El a solitictat Guvernului să facă o evaluare cuprinzătoare a tuturor companiilor, respectiv a celor peste 150 de societăţi de la nivel central, dar şi la nivel local la regiile autonome. Evaluarea ar urma să dureze şase luni, dintre care primele trei pentru cele mai mari companii.
„Pe lângă program, vom cere Guvernul să adopte o nouă legislaţie pentru a îmbunătăţi administrarea acestor companii”, a continuat Franks.
Întrebat dacă în noul acord vor fi ţinte specifice privind privatizarea sau închiderea unor companii, Franks a spus că Guvernul va veni cu programe strategice pentru fiecare societate, care vor arăta dacă trebuie vândute, restructurate sau închise.
Restanţele la buget ale companiilor monitorizate prin acordul cu FMI au crescut cu 34% anul trecut, la 6,86 miliarde de lei, iar cel mai mare datornic a rămas Compania Naţională a Huilei, urmat de CFR SA, ale cărui datorii s-au triplat pe parcursul anului 2010.
În termeni nominali, datoriile au urcat cu 1,75 miliarde de lei, în special pe fondul creşterii restanţelor Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA (compania care administrează infrastructura feroviară) la 1,81 miliarde de lei, de peste trei ori mai mari faţă de valoarea raportată în anul anterior, de 530 milioane de lei.
Potrivit lui Franks, datoriile restante ale companiilor de stat însumează echivalentul a 5% din PIB, facturile neplătite constituind o frână majoră pentru creşterea economică. Având în vedere nivelul prognozat de autorităţi pentru PIB-ul din 2010, de 511 miliarde lei, rezultă că valoarea arieratelor companiilor de stat se ridică la peste 25 de miliarde lei (aproximativ 6 miliarde de euro).