Aceasta este prima moţiune de cenzură din actuala sesiune parlamentară şi vizează proiectul de modificare a Codului muncii asupra căruia Guvernul şi-a angajat răspunderea pe 8 martie. Textul, semnat de 210 parlamentari ai Uniunii Social Liberale, a fost prezentat săptămâna trecută în plenul reunit al Parlamentului de deputatul PNL Mariana Câmpeanu.
Adevărul: Boc a plătit în avans „recompensele“ pentru moţiune. Premierul Emil Boc pare să nu aibă emoţii la votul de astăzi din Parlament asupra moţiunii de cenzură depusă de Opoziţie după angajarea răspunderii pe Codul Muncii. Parlamentarii Puterii se laudă în public cu banii primiţi din partea Executivului şi vor sta în bănci la votul asupra moţiunii. Opoziţia are doar 215 voturi, cu 21 mai puţin decât cele 236 necesare pentru dărâmarea Guvernului.Atenţionaţi de preşedintele Traian Băsescu să trateze cu „atenţie” subiectul moţiunii de cenzură , Emil Boc şi oamenii săi şi-au luat măsuri de precauţie. Guvernul a alocat 90 de milioane de euro pentru administraţiile locale, partea leului revenind Puterii.
Gândul: Parlamentarii puterii au primit “INTERZIS” la urne. Gyorgy Frunda: “Personal nu sunt de acord cu această decizie, chiar dacă voi vota împotriva moţiunii”. Senatorul UDMR, Gyorgy Frunda, spune pentru gândul că nu este de acord cu interzicerea participării la vot aplicată grupurilor parlamentare maghiare. Potrivit unor declaraţii ale reprezentanţilor USL, speranţele opoziţiei ca moţiunea să treacă sunt mici, în contextul în care parlamentarii din arcul guvernamental, aşa cum au anunţat, vor fi prezenţi în plen, dar nu vor avea voie să-şi exercite dreptul la vot.
România liberă: Moţiunea: Codul Boc -salarii mici, şomaj mare, firme falimentate. „Stimaţi colegi din PDL, mă adresez dvs în special pentru că ştim cu toţii că vă doriţi să scăpaţi de Emil Boc de la conducerea acestei ţări. Ştim că aţi conştientizat, chiar dacă mai târziu, faptul că oricâte privilegii, funcţii sau demnităţi v-ar oferi, prezenţa lui în fruntea Guvernului nu poate şterge ruşinea aruncată asupra partidului dvs de către proasta şi neperformanta sa guvernare. Aveţi acum ocazia să îl înlăturaţi pe Emil Boc din fruntea Executivului, nu prin jocuri de culise şi maşinaţiuni de partid, ci cu onoare şi demnitate, în numele a milioane de cetăţeni pe care politica sa i-a nedreptăţit.Votaţi aşadar, domnilor şi doamnelor parlamentari, indiferent de partidul din care faceţi parte, pentru susţinerea acestei moţiuni de cenzură !”, este apelul iniţiatorilor moţiunii de cenzură către putere.
Jurnalul: Boc, faţă în faţă cu a opta moţiune de cenzură. În textul depus de opoziţie se arată că această moţiune de cenzură se doreşte a fi o formă de sancţionare care vizează atât modificările aduse legii Codului Muncii pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, cât şi la adresa acestei proceduri şi a reprezentanţilor actualei puteri, „care abuzează în continuare de angajarea răspunderii pentru a-şi impune punctul de vedere, pentru a impune legi nedemocratice şi contrare intereselor cetăţenilor români”.
Potrivit reprezentanţilor opoziţiei, moţiunea de cenzură se doreşte a fi o formă de sancţionare atât a măsurilor noi introduse în Codul muncii, cât şi a modului în care ele sunt adoptate. Mai mult, parlamentarii opoziţiei susţin că procedura angajării răspunderii nu este specifică unui regim democratic.
În moţiune se susţine că noile prevederi duc la o creştere a instabilităţii salariaţilor pe piaţa muncii ca urmare a extinderii excesive a contractelor de muncă pe durată determinată şi a celor de muncă temporară, dar şi a măririi perioadei de probă la angajare.
Reprezentanţii partidelor de opoziţie fac apel la parlamentarii democrat-liberali să voteze moţiunea de cenzură, afirmând că în acest mod au ocazia să îl înlăture pe Emil Boc, nu prin „maşinaţiuni de partid, ci cu onoare şi demnitate”.
Parlamentarii puterii se abţin de la vot
Parlamentarii puterii au anunţat însă că se vor afla în sală la votarea moţiunii, dar că se vor abţine. De altfel, ei nu acordă şanse ca documentul să fie adoptat.
Chiar prim-ministrul Emil Boc a susţinut că moţiunea de cenzură a opoziţiei nu are şanse să treacă de Legislativ.
„Nu are şanse!”, a spus Boc, referitor la moţiune, după ce şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului pe noul Cod al muncii.
Întrebat dacă are emoţii în privinţa moţiunii de cenzură, el a amintit că „nu e nici prima, nici ultima, dreptul opoziţiei de a depune o moţiune de cenzură este constituţional şi face parte din jocul democratic”.
Şi liderii opoziţiei admit că moţiunea nu are şanse să treacă, purtătorul de cuvânt al PNL, Mihai Voicu, declarând că USL nu îşi face iluzii pentru că ”aritmetica este seacă, este dură”.
Pentru a trece de Parlament moţiunea trebuie să întrunească voturile favorabile ale majorităţii parlamentarilor, respectiv 236 de voturi. În ziua în care parlamentarii vor dezbate moţiunea de cenzură, confederaţiile sindicale vor organiza un amplu miting de protest în Piaţa Constituţiei din Capitală. De asemenea, sindicatele din CFR au anunţat că vor declanşa o grevă de avertisment cu întreruperea lucrului.
În plus, confederaţiile sindicale au anunţat că, în condiţiile în care moţiunea de cenzură nu va fi adoptată, a doua zi vor depune un document la Curtea Constituţională prin care vor demonstra pe articole neconstituţionalitatea noului Cod al muncii.
Şi opoziţia a anunţat acelaşi demers în contextul în care moţiunea nu va trece de Parlament.
Dacă moţiunea este adoptată Guvernul îşi pierde mandatul, iar în caz contrar Codul muncii se consideră adoptat, urmând să fie transmis spre promulgare şefului statului.
Peste 50.000 de oameni sunt aşteptaţi în stradă
16 martie 2011 este zi de moţiune şi de miting. Protestul a fost anunţat în faţa Parlamentului între 12.00 şi 19.00. Şi sindicatele din CFR spun „Nu” actualului Cod al muncii printr-o grevă de avertisment de la 7:00 la 9:00 dimineaţa. Organizaţiile sindicale reclamă dispariţia contractelor pe perioadă nedeterminată din noul Cod al Muncii şi se tem de concedieri. Exodul forţei de muncă ar fi, în opinia sindicatelor, un prim efect al aplicării noului Cod al Muncii.
Primele autocare cu protestatari au intrat în Capitală
Primele autocare cu protestari au ajuns în Capitală. Organizatorii mitingului sindical de miercuri din Capitală mizează pe cel puţin 50.000 de participanţi.
Primele două autocare cu protestari care a ajuns în Bucureşti vin de la Timişoara. Oamenii nu sunt mulţumiţi de noul Cod al Muncii şi spun că, în cazul în care moţiunea de cenzură nu va trece, vor declanşa greva generală.
Autocarele cu protestatarii veniţi din ţară vor intra în Bucureşti, în intervalul 9.00-12.00, prin şase puncte, de unde vor fi conduse de forţele de ordine către Splaiul Independenţei, între Bulevardul Libertăţii şi Bulevardul Haşdeu.
Punctele de intrare în Bucureşti sunt:
1. Autostrada A1: punct de întâlnire – banda 1 Bulevardul Iuliu Maniu, vizavi de METRO Militari
2.DN1: punct de întâlnire pe Şos. Bucureşti-Ploieşti, în zona Fântâna Mioriţa
3.DN2: punct de întâlnire Şos. Colentina, zona parcului Plumbuita
4.A2: punct de întâlnire banda 1 Bulevardul Theodor Pallady, zona Policolor
5.DN6: punct de întâlnire banda 1 Şoseaua Alexandriei, între Peco Petrom şi Penitenciarul Rahova
6.Pentru participanţii din Dâmboviţa punctul de întâlnire va fi pe Şoseaua Chitila, până în str. Laminorului (capăt tramvai)
Traficul va fi restricţionat în Capitală din 16 martie ora 05.00 până în 17 martie ora 03.00.
Grevă la CFR: Circulaţia trenurilor, paralizată în aproape toată ţara
Trenurile nu circulă, miercuri, între orele 7.00 şi 9.00, deoarece sindicaliştii de la CFR Călători şi CFR Infrastructură nu au ajuns la un acord cu reprezentanţii companiilor feroviare în urma discuţiilor de marţi privind încheierea contractelor colective de muncă.
Peste 500 de trenuri – de călători, marfă şi operatori privaţi – sunt oprite în gări între ora 7.00 şi ora 9.00, aproape 22.000 de feroviari fiind în grevă.
Discuţiile de marţi au durat aproximativ şapte ore, dar nu au schimbat decizia sindicaliştilor de a declanşa greva de avertisment, a declarat preşedintele Federaţiei Mişcare – Comercial, Gheorghe Frăţică, potrivit Mediafax.
„Acum 40 de zile am declanşat un conflict de interese pe patru revedicări: lipsa contractelor colective de muncă, lipsa condiţiilor de muncă ale salariaţiilor, concedierile de personal şi lipsa invesţiilor în domeniul feroviar. Noi am negociat 60 de zile nu s-a realizat acordul cu salariaţii pe care îi reprezentăm au hotărât declasarea grevei de avertisment. Lipsa contractelor colective de muncă la calea ferata au dus la această situaţie. Ne interesează şi concedierile, în fiecare an am concediat 11.000 de salariaţi, iar activitatea e aceeaşi”, a declarat la Realitatea Tv, Gheorghe Frăţică, preşedintele Federaţiei Mişcare-Comercial.
Călătorilor care au luat bilete şi nu au putut circula în acest interval li s-a restituit costul biletelor la caseriile din gări.
Potrivit CFR Călători, într-o zi normală de lucru, în acest interval orar, sunt programate în circulaţie un număr de 382 trenuri de călători şi este estimat un flux de aproximativ 20.000 de călători.
Greva de avertisment de două ore anunţată pentru miercuri dimineaţă de sindicatele feroviare ar putea aduce prejudicii financiare de până la 100.000 de lei, iar întârzierea maximă pe tren este estimată la 120 de minute.
Feroviarii anunţau săptămâna trecută o grevă de avertisment, urmând ca trenurile să nu circule timp de două ore. Preşedintele Federaţiei Mişcare – Comercial, Gheorghe Frăţică, declara că acţiunea de protest a fost decisă, joi, în cadrul Consiliului Naţional al organizaţiei.
Protestul era motivat de faptul că nu au fost semnate contractele de muncă la CFR Călători şi CFR Infrastructură.