Ce semnificație are ramura de salcie de Florii. De Florii există mai multe tradiții, obiceiuri, dar și superstiții, iar o mare parte dintre ele sunt legate de ramura de salcie.
De ce e bine să sfințești ramura de salcie, ce trebuie să faci cu ea mai departe și de ce e atât de importantă.
În duminica dinaintea Paştelui sărbătorim Floriile, ziua în care Mântuitorul a intrat în Ierusalim, călare pe un mânz de asin, iar oamenii l-au întâmpinat cu ramuri de finic. Această zi este cinstită în fiecare biserică, unde preoții sfințesc ramuri de salcie.
Ce semnificație are ramura de salcie de Florii? Având în vedere modelul mulţimii din cetatea Ierusalimului, care l-a întâmpinat pe Mântuitor cu ramuri de finic sau palmier, Biserica Ortodoxă a rânduit ca, după săvârşirea Sfintei Liturghii, să se sfinţească ramurile de salcie aduse de credincioşi.
Ce semnificație are ramura de salcie de Florii
Preoții citesc rugăciuni, ţinând în mâini aceste ramuri înmugurite, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii.
“Biserica Ortodoxă a rânduit în această zi să fie împărţite credincioşilor ramuri de salcie binecuvântate, care înseamnă renaşterea naturii sau biruinţa vieţii împotriva morţii. În această zi se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri”, explică părintele Paul Tudorache, paroh la biserica “Sfânta Cuvioasă Parascheva din Călăraşi, conform Adevărul.
Astfel, de Florii, salcia capătă alte calități. Nu e considerată o banală ramură de copac, ci mai degrabă un simbol al intrării lui Iisus în Ierusalim.
“Ca orice element cu valoare simbolică, salcia capătă de Florii calităţi, care o fac să depăşească starea normală. Nu mai este o ramură banală a unui copac de pe malul apei. Devine, deodată, un simbol al intrării slăvite a lui Iisus în Ierusalim, când toată lumea a văzut ultima dintre minunile Sale, cea a învierii lui Lazăr din Betania, după 4 zile, promiţându-ne şi nouă această înviere, această viaţă de după moarte, pe care, noi, cei ce credem, vom reuşi să o dobândim”, a precizat dr. Doina Işfanoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Bucureşti.
