În jurul Sofiei, de exemplu, se circulă cu 120 de kilometri pe o șosea cu până la 5 benzi. Duminică, de la ora 18, la emisiunea “România, te iubesc” aflăm ce s-a întâmplat la noi cu contractele de sute de milioane de euro și vedem cum răspund oficialii când sunt întrebați despre starea jalnică a drumului.
România – 2018. În timp ce oficialii sărbătoresc 100 de ani de la Marea Unire, pe centura de nord a Capitalei maşinile aşteaptă în cozi kilometrice. În timp ce Guvernul se laudă cu cea mai mare creştere economică de pe continent, pe centura de sud maşinile fac slalom printre gropi.
Șofer: “Bătaie de joc! Asta, mâine dacă treceţi, e dată la o parte de pe şosea! Plătim o căciulă de bani taxe şi toate alea”
Aşa se circulă pe cel mai important nod rutier din România. Centura face parte din Coridorul European 4. Adică este un obiectiv de o importanţă economică majoră. Atât pentru noi, cât şi pentru restul continentului.
În timp ce România bate pasul pe loc, bulgarii au şi construit ce noi doar am desenat pe hârtie. În vestul Sofiei se circulă pe 5 benzi pe sens! Au giratorii suspendate, poduri şi pasaje. Iar în nordul oraşului, centura este în regim de autostradă – se poate circula cu 120 de kilometri la oră. În Bucureşti, pe singura porţiune modernizată sunt restricţii şi de 30 de kliometri la oră.
Ştefan Ioniţă lucrează de 14 ani în compania de drumuri. În 2014 era şeful departamentului care se ocupa direct de centură, iar din 2016 a fost promovat la conducerea întregii companiei.
Reporter: ”Ştiţi ce se întâmplă acolo, de ce sunt blocate lucrările? E o coadă de un kilometru.”
Lucian Șova, ministrul Transporturilor. “V-am mulţumit o dată, va mai mulţumesc o dată”.
Reporter: ″Şi noi vă mulţumim. Ne puteţi da un termen când o să fie gata măcar acel tronson?”
Lucian Șova, ministrul Transporturilor: “Răspunsul nostru la solicitarea dumneavoastră de interviu va fi gata în cel mai scurt timp.”
Mergem mai departe pe centura de nord. Sectorul dintre DN2 şi A2. Trebuia demult modernizat. Dăm peste o bandă pe sens, un drum ciuruit de gropi, cu marcaje proaste, poduri periculoase şi şleauri formate în asfalt.
Câţiva muncitori încearcă să repare drumul. Cu lopeţi, mixtura asfaltică încălzită la butelie şi un compactor. Maşinile au numere de Giurgiu, similare cu numele firmei care se ocupă de acest tronson: GECOR.
