Sunt prelevate probe din blocul de gheaţă, pentru ca apoi acestea să fie studiate în laborator, se arată într-un comunicat transmis de preşedintele Asociaţiei Speologice ‘Sfinx’ Gîrda, dr. Christian Ciubotărescu.

Blocul de gheaţă de la Scărişoara are grosimi cuprinse între 11 şi 36 de metri, potrivit unor sondaje efectuate cu ajutorul unui radar pentru a se vedea care este structura gheţii în profunzime.

Prin acest proiect, cercetătorii şi-au propus să studieze microorganismele din straturile de gheaţă şi să afle diferenţele dintre speciile din aceste straturi. ‘Am încercat să extragem până la 22 de metri, dar deocamdată am reuşit numai până la 9,80 metri. Se extrag probe din ‘Rezervaţia Mică’, pe straturi, iar această gheaţă, luată în condiţii sterile, este dusă apoi în laborator’, a declarat, potrivit sursei citate, Corina Iţcus, asistent de cercetare la Institutul de Biologie din cadrul Academiei Române.

‘Gheţarul Scărişoara are peste 10.000 de ani vechime şi peste 1.000.000 de metri cubi. Nu s-a mai cercetat aşa ceva în ţara noastră şi sperăm să ne aducă rezultate foarte bune şi o diversitate deosebită’, a declarat, la rândul său, Mădălina Pascu, de la Facultatea de Biologie a Universităţii Bucureşti.

Proiectul este continuarea altuia mai vechi, care avea ca scop reconstituirea microclimatului în ultimii 5.000 de ani.

‘De această dată, dorim să obţinem mai multe informaţii legate de microorganismele care trăiau în ultimii 5.000 de ani. Avem o reconstituire a climatului şi dorim să vedem dacă modificările climatice din ultimii 5.000 de ani au influenţat viaţa microclimatului. De aceea, efectuăm foraje în gheaţă pentru a extrage material de la diverse adâncimi şi de diverse vârste şi analizăm compoziţia microbiană a respectivelor probe’, a precizat dr. Aurel Perşoiu, de la Universitatea ‘Ştefan cel Mare’ Suceava.

Acesta a menţionat că scopul cercetărilor este de a stabili dacă a existat o variaţie în această compoziţie microbiană. ‘În al doilea rând, am vrea să vedem dacă am putea găsi bacterii vii care au supravieţuit prinse în gheaţa veche de câteva mii de ani’, a subliniat cercetătorul, care a adăugat că a fost extrasă gheaţă de diverse vârste – 400 de ani, 900 de ani, 3.000 de ani.

‘Se va continua cu probe prelevate de la adâncimi mai mari, implicit mai vechi, pentru a putea reconstitui dinamica faunei microbiene în ultimii 4.000-5.000 de ani, precum şi pentru a studia un mediu de viaţă care poate fi folosit ca analog pentru mediile de viaţă de pe alte planete sau sateliţi ai acestora’, a explicat dr. Aurel Perşoiu.

Proiectul, condus de Cristina Purcărea, de la Institutul de Biologie din Bucureşti, este un parteneriat între respectiva instituţie şi Institutul de Speologie Departamentul Cluj-Napoca, Institutul de Speologie Bucureşti şi Universitatea ‘Ştefan cel Mare’ din Suceava. În proiect sunt implicaţi aproximativ 20 de specialişti, incluzând geologi, geografi, glaciologi, climatologi şi bacteriologi care studiază diverse grupe faunistice.

Asociaţia Speologică Sfinx a oferit sprijin tehnic şi documentar fotografic.

Început în februarie 2012, proiectul este finanţat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice şi se derulează în baza unei autorizaţii eliberate de Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Române şi cu notificarea Administraţiei Parcului Natural Apuseni.

Cel mai important obiectiv turistic natural din judeţul Alba, Gheţarul de la Scărişoara este vizitat anual de zeci de mii de turişti, români şi străini.