AcasăEconomieComisia Europeană aprobă o schemă de ajutoare în valoare de 500 de...

Comisia Europeană aprobă o schemă de ajutoare în valoare de 500 de milioane euro notificată de România pentru sprijinirea întreprinderilor, în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 în baza articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene („TFUE”) şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022, recunoscându-se astfel faptul că economia UE se confruntă cu perturbări grave, mai arată comunicatul de presă al executivului european.

Măsura adoptată de România

România a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar de criză, o schemă în valoare de aproximativ 500 de milioane euro (2.500 milioane de lei) pentru sprijinirea întreprinderilor din toate sectoarele în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei.

În cadrul schemei, care va fi administrată de banca de dezvoltare a României deţinută în proporţie de 95 % de statul român – Banca de export-import a României EximBank S.A. („EximBank”) – ajutorul va fi acordat sub formă de (i) garanţii pentru împrumuturi şi (ii) împrumuturi subvenţionate.

Având în vedere gradul ridicat de incertitudine economică cauzat de situaţia geopolitică actuală, schema urmăreşte să asigure faptul că întreprinderile afectate dispun de suficiente lichidităţi.

De aceste măsuri vor putea beneficia întreprinderile mici şi mijlocii cu o cifră de afaceri anuală de peste 4 milioane euro (20 de milioane de lei) şi întreprinderile mari din toate sectoarele, cu unele excepţii, cum ar fi jocurile de noroc şi pariurile, asigurările, activităţile imobiliare, distribuţia şi comerţul cu energie şi combustibil. Vor fi, de asemenea, excluse instituţiile financiare şi de credit.

În cadrul primei măsuri, cu un buget estimat de aproximativ 300 de milioane euro(1.500 de milioane lei), garanţiile vor acoperi până la 90 % din principalul împrumutului sau al contractului de leasing. Pierderile vor fi suportate proporţional de către instituţiile de credit şi de către stat.

Bugetul alocat pentru cea de a doua măsură, în cadrul căreia ajutorul va lua forma unor împrumuturi subvenţionate, este de aproximativ 200 de milioane euro (1.000 de milioane de lei).

Valoarea ajutorului individual per beneficiar va fi egală cu (i) 15 % din cifra sa de afaceri anuală totală medie din ultimele trei perioade contabile închise sau (ii) 50 % din costurile cu energia suportate într-o perioadă de 12 luni care precedă cererea de ajutor. În mod excepţional, atunci când beneficiarii pot justifica în mod corespunzător că îşi desfăşoară activitatea în sectoare care sunt afectate în mod deosebit de efectele directe sau indirecte ale crizei actuale, valoarea împrumutului sau a contractului de leasing poate fi majorată (i) cu 12 luni pentru IMM-uri şi (ii) cu 6 luni pentru întreprinderile mari, conform sursei citate.

Comisia Europeană a constatat că schema-cadru de ajutoare a României îndeplineşte condiţiile prevăzute în cadrul temporar de criză. În special, (i) scadenţa garanţiilor şi a împrumuturilor nu depăşeşte şase ani; (ii) primele de garantare şi ratele reduse ale dobânzii respectă nivelurile minime stabilite în cadrul temporar de criză, iar (iii) sprijinul se acordă până cel târziu la 31 decembrie 2023.

În plus, ajutorul sub formă de garanţii trebuie să respecte unele cerinţe care garantează faptul că avantajele măsurii sunt transferate în cea mai mare măsură posibilă beneficiarilor finali prin intermediul intermediarilor financiari, mai indică sursa menţionată.

Comisia a concluzionat că schema de ajutoare acordată de România este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar de criză.

Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat, adoptat la 23 martie 2022, le permite statelor membre să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei.

Cadrul temporar de criză a fost modificat la 20 iulie 2022 pentru a completa pachetul de măsuri de pregătire pentru iarnă şi în conformitate cu obiectivele planului REPowerEU.

Cadrul temporar de criză a fost modificat din nou la 28 octombrie 2022, în conformitate cu Regulamentul privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea preţurilor ridicate la energie [„Regulamentul (UE) 2022/1854”] şi cu propunerea Comisiei privind un nou regulament de urgenţă pentru a aborda preţurile ridicate ale gazelor în UE şi pentru a garanta securitatea aprovizionării în această iarnă.

Cadrul temporar de criză prevede următoarele tipuri de ajutoare care pot fi acordate de statele membre:

– ajutoare cu cuantum limitat, sub orice formă, pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancţiunile şi contramăsurile ulterioare, până la suma majorată de 250.000 euro în sectorul agriculturii şi, respectiv, 300.000 euro în sectorul pescuitului şi acvaculturii şi de până la 2 milioane euro în toate celelalte sectoare;

– sprijin pentru lichidităţi sub formă de garanţii de stat şi de împrumuturi subvenţionate. În cazuri excepţionale şi sub rezerva unor garanţii stricte, statele membre le pot oferi furnizorilor de energie, pentru activităţile lor de comerciale, garanţii publice cu o acoperire de peste 90 %, în cazul în care acestea sunt furnizate drept garanţii financiare nefinanţate contrapărţilor centrale sau membrilor compensatori.

– ajutoare prin care să se ofere compensaţii întreprinderilor pentru creşterea preţurilor la energie. Ajutoarele, care pot fi acordate sub orice formă, le vor oferi compensaţii parţiale întreprinderilor, în special marilor consumatori de energie, pentru costurile suplimentare generate de creşterea excepţională a preţurilor la gaze şi energie electrică. Valoarea ajutorului individual poate fi calculată pe baza consumului anterior sau actual, ţinând seama de necesitatea de a menţine intacte stimulentele de piaţă pentru a reduce consumul de energie şi pentru a asigura continuitatea activităţilor economice. În plus, statele membre pot oferi sprijin într-un mod mai flexibil, inclusiv sectoarelor mari consumatoare de energie care sunt afectate în mod deosebit, sub rezerva includerii unor garanţii, astfel încât să se evite supracompensarea. 

– măsuri de accelerare a utilizării energiei din surse regenerabile. Statele membre pot institui scheme de investiţii în energia din surse regenerabile, inclusiv hidrogenul din surse regenerabile, biogazul şi biometanul, stocarea şi căldura din surse regenerabile, inclusiv prin pompe de căldură, cu proceduri de licitaţie simplificate care pot fi puse în aplicare rapid, incluzând, în acelaşi timp, garanţii suficiente pentru menţinerea unor condiţii de concurenţă echitabile. În special, statele membre pot elabora scheme pentru o anumită tehnologie care necesită sprijin având în vedere mixul energetic naţional specific;

– măsuri de facilitare a decarbonizării proceselor industriale. Pentru a accelera şi mai mult diversificarea aprovizionării cu energie, statele membre pot sprijini investiţiile care vizează eliminarea treptată a combustibililor fosili, în special prin electrificare, eficienţă energetică şi trecerea la utilizarea hidrogenului produs din surse regenerabile şi electrolitic care respectă anumite condiţii. Statele membre au posibilitatea fie (i) să instituie noi scheme bazate pe licitaţii, fie (ii) să sprijine direct proiecte, fără licitaţii, stabilind anumite limite în ceea ce priveşte ponderea sprijinului public per investiţie. Ar urma să fie prevăzute prime complementare specifice pentru întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi pentru soluţiile deosebit de eficiente din punct de vedere energetic şi noi măsuri menite să sprijine reducerea cererii de energie electrică, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/1854.

De la caz la caz, următoarele tipuri de ajutoare sunt, de asemenea, posibile sub rezerva îndeplinirii anumitor condiţii: (i) sprijin pentru întreprinderile afectate de restricţionarea obligatorie sau voluntară a gazelor, (ii) sprijin pentru umplerea instalaţiilor de înmagazinare a gazelor, (iii) sprijin temporar şi limitat în timp pentru trecerea la combustibili fosili mai poluanţi cu condiţia depunerii unor eforturi în sensul eficienţei energetice şi a evitării efectelor de blocare într-o situaţie de dependenţă de combustibilii fosili, (iv) sprijin pentru furnizarea de servicii de asigurare sau reasigurare întreprinderilor care transportă bunuri către şi dinspre Ucraina şi (v) sprijin pentru măsurile de recapitalizare acolo unde sprijinul pentru solvabilitate este necesar, potrivit şi proporţionat.

Entităţile controlate de Rusia cărora le-au fost aplicate sancţiuni vor fi excluse din domeniul de aplicare al acestor măsuri.

Cadrul temporar de criză include o serie de garanţii:

– o metodologie proporţională, conform căreia ar trebui să existe o corelaţie între cuantumul ajutorului care poate fi acordat întreprinderilor şi amploarea activităţii lor economice, pe de o parte, şi gradul lor de expunere la efectele economice ale crizei, pe de altă parte;

– condiţii de eligibilitate, de exemplu definirea marilor consumatori de energie drept întreprinderi pentru care achiziţionarea de produse energetice reprezintă (i) cel puţin 3 % din valoarea lor de producţie sau din cifra lor de afaceri din 2021 sau (ii) cel puţin 6 % din valoarea lor de producţie sau din cifra lor de afaceri din primul semestru al anului 2022 şi cerinţe în materie de durabilitate. Statele membre sunt invitate să aibă în vedere stabilirea, în mod nediscriminatoriu, a unor cerinţe legate de protecţia mediului sau de securitatea aprovizionării atunci când acordă ajutoare întreprinderilor pentru costurile suplimentare cauzate de preţurile excepţional de ridicate la gaz şi energie electrică. În plus, beneficiarii ajutoarelor acordate pentru costuri suplimentare cu energia de peste 50 de milioane EUR trebuie să prezinte autorităţii care acordă ajutorul un plan în care să precizeze modul în care vor reduce amprenta de carbon a consumului lor de energie sau vor pune în aplicare alte măsuri pentru a asigura protecţia mediului ori securitatea aprovizionării cu energie.

Cadrul temporar de criză va fi în vigoare până la 31 decembrie 2023 pentru toate măsurile. În vederea asigurării securităţii juridice, Comisia va evalua ulterior dacă va fi necesară o prelungire a acestui cadru.

Cadrul temporar de criză adoptat completează numeroasele posibilităţi oferite statelor membre de a lua măsuri care să fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat. De exemplu, normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ofere ajutor întreprinderilor care se confruntă cu deficite de lichidităţi şi care au nevoie de ajutoare pentru salvare urgente. Mai mult, în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, statele membre pot acorda compensaţii întreprinderilor pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente excepţionale, cum sunt cele provocate de criza actuală.

În plus, la 19 martie 2020, Comisia a adoptat un cadru temporar în contextul epidemiei de COVID-19. Cadrul temporar în contextul epidemiei de COVID-19 a fost modificat în cursul anului 2020 la 3 aprilie, la 8 mai, la 29 iunie şi la 13 octombrie, iar în cursul anului 2021 la 28 ianuarie şi la 18 noiembrie. Astfel cum s-a anunţat în mai 2022, cadrul temporar în contextul epidemiei de COVID-19 nu a fost prelungit după data de expirare stabilită, şi anume 30 iunie 2022, cu unele excepţii. În special, se pot încă pune în aplicare măsuri de sprijinire a investiţiilor şi a solvabilităţii până la 31 decembrie 2023. În plus, cadrul temporar în contextul epidemiei de COVID-19 prevede deja o tranziţie flexibilă, în limitele unor garanţii clar definite, în special pentru opţiunile de conversie şi restructurare a instrumentelor de datorie, cum ar fi împrumuturile şi garanţiile, în alte forme de ajutor, cum ar fi granturile directe, până la 30 iunie 2023.

Versiunea neconfidenţială a deciziei (cu numărul de caz SA.104273) va fi disponibilă în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurenţa, de îndată ce vor fi fost soluţionate eventualele probleme legate de confidenţialitate. Buletinul informativ electronic Competition Weekly e-News conţine lista deciziilor referitoare la ajutoare de stat publicate recent pe internet şi în Jurnalul Oficial.

Ultimele Articole