„Fericitul Papă Ioan Paul al II-lea a stabilit prin constituţia apostolică Universi Dominici Gregis ca şi în continuare conclavele să se desfăşoare în capela pictată de Michelangelo, acolo ‘unde totul contribuie la sporirea conştientizării prezenţei lui Dumnezeu, în faţa căruia fiecare va da seamă’, după cum scria pontiful polonez în poemul Triptic roman(2003)”, a spus Doboş.
Conclavul va fi al 75-lea din istoria Bisericii, Capela Sixtină urmând a găzdui pentru a 25-a oară un conclav.
Marţi, conclavul va începe cu Sfânta Liturghie „Pro Eligendo Romano Pontifice” (pentru alegerea Pontifului Roman), în Bazilica Sf. Petru, o celebrare la care poate participa întreg poporul lui Dumnezeu.
Apoi, cardinalii electori vor merge în procesiune, de la Capela Paulină la Capela Sixtină, intonând imnul „Veni creator Spiritus” (Vino Duhule Sfinte).
Cardinalii vor intra în Capela Sixtină în ordine inversă a precedenţei: întâi cardinalii diaconi, apoi cardinalii prezbiteri şi ultimii cardinalii episcopi, a menţionat Francisc Doboş.
Procesiunea va fi încheiată de Cardinalul Giovanni Battista Re, ultimul cardinal episcop în ordinea vârstei.
Pr. dr. Eduard Giorgi, specialist în drept canonic, a explicat, în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, că după ce vor depune jurământul (cf. Universi Dominici Gregis nr. 51), în deschiderea Conclavului, maestrul de ceremonii liturgice, mons. Guido Marini, va anunţa celebrul „extra omnes” şi se vor închide uşile capelei.
Conform unui ritual neclintit şi strict datând din Evul Mediu, uşile vor fi închise „cu cheia” (de unde şi originea denumirii de „conclav”), orice comunicare cu exteriorul (scrisori, telefon, fax, internet, ziare) fiind strict interzisă, cu excepţia unor motive grave.
Telefoanele şi alte dispozitive de comunicare vor fi blocate printr-un sistem de bruiere care va acoperi de asemenea traseul cardinalilor între Capela Sixtină şi Sfânta Marta. La fel ca şi Capela Sixtină, camerele cardinalilor şi alte locuri cunoscute vor fi verificate în prealabil pentru a fi retras orice eventual microfon.
Complet izolaţi de lume, ei vor trebui să aleagă cu o majoritate de două treimi succesorul lui Benedict al XVI-lea.
Dacă după 34 de runde Papa nu este ales, atunci alegerea se face dintre cei doi candidaţi care au obţinut cele mai multe voturi la ultimul scrutin, cu menţiunea că pentru validarea alegerii sunt necesare două treimi din voturile cardinalilor electori prezenţi, iar cei doi candidaţi au numai vot pasiv.
Buletinele lor de vot vor fi arse pentru a şterge orice urmă a acestui scrutin extrem de secret, despre care cardinalii nu pot vorbi, chiar şi la mult timp după. Cu ajutorul unor fumigene va ieşi un fum negru dacă niciun Papă nu va fi ales sau un fum alb dacă va fi ales un Suveran Pontif.
Înainte ca fumul să iasă din Capela Sixtină şi ca toate clopotele catedralei Sfântul Petru să bată, cardinalul italian Giovanni Battista Re, primul dintre cardinalii episcopi, îi va cere alesului: „Accepţi alegerea ta canonică în calitate de Suveran Pontif?” El va răspunde „da” şi îşi va alege numele: Paul, Ioan, Ioan Paul, Clement, Pius, Benedict etc, conform opţiunii sale şi afinităţilor cu apostoli, sfinţi sau papi din trecut.
Canonul 332 din Codul de Drept Canonic stipulează că „Pontiful Roman obţine puterea deplină şi supremă în Biserică prin alegerea legitimă, acceptată de el, împreună cu consacrarea episcopală”, a mai spus pr. dr. Eduard Giorgi.
Patruzeci de minute mai târziu – timp în care cardinalii îşi exprimă loialitatea, iar noul Suveran Pontif îşi îmbracă noile haine – cardinalul francez Jean-Louis Tauran va avea privilegiul de a anunţa, în latină, mulţimii adunate în Piaţa Sfântul Petru: ‘Habemus Papam’, urmat de numele alesului. Apoi, purtând o etolă roşie pe umeri, noul papă îşi va arăta chipul întregii lumi. Va începe un nou pontificat în istoria veche de două mii de ani a creştinismului.
Potrivit părintelui Federico Lombardi, purtătorul de cuvânt al Vaticanului, cu excepţia unei surprize, Conclavul care începe marţi ar urma să fie scurt – două sau patru zile maximum.
În ultimele zile, trei „papabili” au fost cel mai des invocaţi: canadianul Marc Ouellet, brazilianul Odilo Scherer, italianul Angelo Scola.
Benedict al XVI-lea, în vârstă de 85 de ani, a anunţat la 11 februarie 2013 că renunţă la pontificat, decizia devenind efectivă la 28 februarie 2013. Când Scaunul Papal este vacant, noul Suveran Pontif este ales de Colegiul Cardinalilor.
În prezent există 203 cardinali din 69 de ţări. Începând cu 1975, de la procesul de alegere a unui nou Papă au fost excluşi cardinalii cu vârste de peste 80 de ani, iar numărul maxim al lor este de 120.
Procedura care permite alegerea unui Papă a fost revizuită de Vatican în februarie 1996, dar şi de Papa Benedict al XVI-lea în 2007.
