4.500 de lei. Atât ajunge să achite o familie de români din bugetul propriu pentru a-şi ţine copilul în învăţământul de masă pe parcursul unui an şcolar.
Costul ascuns al educaţiei în România se desprinde dintr-un raport făcut de Organizaţia Salvaţi Copiii România, document care va fi prezentat pe 3 octombrie în faţa Comitetului ONU pentru Drepturile Copiilor de la Geneva.
Specialiştii români nu au fost surprinşi de costurile estimate în raport, ba mai mult, au apreciat că învăţământul românesc, teoretic gratuit prin lege, implică costuri mai mari decât cele existente în raport. În plus, aceştia susţin că tocmai aceste costuri, prohibitive pentru părinţii care trăiesc la limita subzistenţei, sunt un motiv care stă la baza abanonului şcolar, evidenţiat, la rându-i, în raportul ce va ajunge pe masa Comitetului ONU.
Discriminarea este şi ea omniprezentă în şcoli, susţin chiar elevii. „Profesorii fac discriminare din cauza religiei, culorii, banilor din familie”, sună declaraţia unei fetiţe de 13 ani, ce se regăseşte în raportul Salvaţi Copiii România. Concret, documentul conţine indicatori urmăriţi de Salvaţi Copiii pe parcursul a şapte ani, respectiv 2008 – 2015. Raportul subliniază din start că accesul la educaţie este un impediment în România, unde participarea în învăţământul public ajunge să îi coste pe părinţi chiar şi 4.500 de lei per elev.
„Costul total mediu alocat per copil este de 1.490 lei, iar per familie este de 1.954 lei”, subliniază documentul citat.
Sociolog: „E un mit că învăţământul e gratuit”
„În realitate, învăţământul de masă gratuit este un mit. Eu sunt convins că vorbim de sume şi mai mari, pentru că pe lângă rechizite, haine şi cărţi, părinţii trebuie să cumpere şi cretă, dar să vopsească tabla. Evident că nu orice părinte îşi permite să plătească aceşti bani, motiv pentru care se ajunge inclusiv la abandon şcolar”, a explicat, pentru „Adevărul”, sociologul Mircea Kivu.
Specialistul a arătat că alocaţia de 84 de lei pe care un elev o primeşte pe lună este foarte mică, şansele sale de a continua studiile după gimnaziu fiind şi ele reduse în condiţiile în care mulţi părinţi trăiesc din venitul minim garantat pe lună. De altfel, şi raportul arată că jumătate din copiii români trăiesc în sărăcie şi excluziune socială, diferenţa între ţara noastră şi restul ţărilor membre ale Uniunii Europene fiind majoră.
Mai exact, 52,2% din copii trăiesc în risc de sărăcie, media europeană este de doar 28%. Astfel, doar la nivelul anului 2013, aproape 366.000 de copii cu vârste cuprinse între 3 şi 17 ani nu urmau nicio formă de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial sau profesional.
