Aceasta deoarece 2013 a fost ultimul an când în România a fost în vigoare cea mai generoasă schemă de subvenţii din UE acordată vreodată sectorului energiei verzi.

De la 1 ianuarie, situaţia s-a schimbat şi numărul certificatelor verzi primite de producătorii de energie regenerabilă a scăzut considerabil, de la şase certificate la doar unul, în cazul industriei fotovoltaice.

Aşa că investitorii s-au grăbit anul trecut să prindă ultimul tren. Iată cum a ajuns ţara noastră în top trei ţări din UE unde s-au instalat cele mai multe panouri fotovoltaice, deşi potenţialul solar al ţării noastre nu este printre cele mai importante din Europa.

Aşadar, Italia este pe primul loc, cu aproape 1,4 GW de energie fotovoltaică instalată anul trecut, urmată de Marea Britanie (între 1,0 şi 1,2 GW), România (cu 1,1 GW) şi Grecia (1,04 GW), potrivit datelor Asociaţiei Europene a Industriei Fotovoltaice.

În prezent, energia fotovoltaică asigură 3% din necesarul european de electricitate (6% în perioadele în care cererea atinge nivelul de vârf) iar 58% din capacităţile instalate la nivel mondial (79,9 GW) sunt în Europa.

”În mai multe ţări europene reducerea semnificativă a măsurilor de sprijin, precum şi modificările cadrului de reglementare au afectat în mod negativ încrederea investitorilor’, a declarat economistul-şef al Asociaţiei, Gaetan Masson.

În cazul României, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) capacitatea proiectelor de energie fotovoltaică a crescut anul trecut de 23 de ori, de la 49 de MW, la finele anului 2012, la 1.155 de MW, la 31 decembrie 2013.

România şi-a asumat ca 24% din consumul de energie din anul 2020 să provină din surse regenerabile, însă ANRE anunţat că această ţintă a fost deja atinsă la 1 ianuarie 2014.