Investitorii au creat o listă “neoficială” de preţuri de vânzare pentru proprietăţile care prezintă risc seismic. Aceştia arată cel mai mare interes pentru apartamentele nerenovate, de mari dimensiuni, situate ultracentral. Spaţiile sunt împărţite în locuinţe mai mici, după care sunt renovate după standarde înalte şi sunt date la închiriere.
“Personal, consider o reală oportunitate investiţia în astfel de clădiri, în special datorită poziţiei lor ultracentrale. Pentru un preţ de 500-600 euro pe mp, a avea o locuinţă în inima Bucureştiului, reprezintă o afacere, pe care multi o percep foarte riscantă, dar pe care unii investitori o găsesc foarte atractivă şi o exploatează. O astfel de proprietate poate fi amortizată în 8-10 ani, iar după consolidare, poate să îi crească valoarea chiar şi de 3 ori”, a declarat Daciana Petrov, owner Bucharest Imobiliare.
În ceea ce priveşte închirierile de imobile “cu bulină” în scop comercial, acestea au scăzut dramatic după adoptarea legii nr. 282/2015, care interzice desfăşurarea de activităţi ce implică aglomerări de persoane în clădirile cu risc seismic.
Actul normativ a avut un impact semnificativ pe această piaţă, mai ales în Centrul Vechi din Bucureşti, şi a cauzat pierderi uriaşe ale proprietarilor de afaceri din zonă, chiar dacă au investit zeci şi sute de mii de euro în amenajarea spaţiilor .
“Interesul pentru acest tip de imobile este, se pare, din ce în ce mai mare şi în rândul utilizatorilor din mediul online, judecând după numărul căutărilor din Google. Dacă în iulie 2016 sintagma “clădiri cu risc seismic” a fost căutată de aproximativ 46.000 de ori, anul acesta, în iulie, numărul s-a dublat, ajungând la 92.680, conform datelor Google Keyword Planner”, a declarat CEO Wizmo.ro.
Conform datelor Ministerului Transporturilor şi Construcţiilor, din aproximativ 3.000 de clădiri de locuit expertizate tehnic în Bucuresti şi în 26 de judeţe, 600 au fost încadrate în clasa I de risc seismic, 383 dintre acestea aflându-se în Capitală. 125 de clădiri sunt multietajate, construite înainte de anul 1940 şi au fost identificate ca prezentând pericol public. Acestea au fost declarate de către autorităţi ca reprezentȃnd prioritatea numărul unu ȋn reducerea riscului seismic.
