Bugetul pentru 2012 tot nu a fost finalizat, deşi termenul legal pentru transmiterea Parlamentului era 15 octombrie. Acum, documentul care decide cât de cheltuitor va fi statul român, aşteaptă girul Fondului Monetar Internaţional. Cele mai importante informaţii pe tema deficitului au venit de la preşedintele Traian Băsescu. Acesta a precizat săptămâna trecută că România ar trebui să aibă în vedere un deficit bugetar după metodologia ,,ESA,, de 1,5-1,7% din PIB faţă de 3%, ţinta iniţială a României pentru 2012. Ulterior, şeful statului a venit cu altă cifră: 1,9% după metodologia cash, ceea ce ar însemna 2,3-2,4% după metoda ESA a Comisiei Europene. Oricum, pentru atingerea acestor cifre va fi nevoie de noi măsuri cu impact bugetar.
Cu estimari mai optimiste, un raport al FMI sublinia, în septembrie, că România va trebui să ia măsuri adiţionale pentru a atinge ţinta după metoda Uniunii Europene. O mare necunoscută este creşterea economică: pe care o aflăm tot de la şeful statului. România ar trebui să aibă o abordare prudentă şi să fundamenteze bugetul pe o dinamică economică de 1,5-2%, a subliniat recent preşedintele Băsescu.
Pentru a ancora avansul economic, guvernul a realizat o listă de 60 de proiecte prioritare de investiţii, finanţate din bani europeni. Până acum ştim că 51 de proiecte sunt de mediu, 9 de transport şi toate costă ăn jur de 7,3 miliarde de euro. Din aceşti bani, 4,7 miliarde pot fi acoperiţi din fonduri europene. Numărul proiectelor prioritare va fi extins la 100.
În contextul în care România îşi doreşte un deficit tot mai mic, veştile nu sunt prea bune pentru bugetari şi pensionari. În 2012, veniturile acestora ar putea fi îngheţate, cel puţin în prima parte a anului. O altă informaţie legată de bugetul pentru 2012, transmisă de reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, este că bugetul va fi construit în funcţie de un curs de 4,3 lei pentru un euro.