Dan Schwartz, consultant fiscal, auditor financiar și expert contabil, răspunde întrebărilor Money.ro despre situația în care se află azi România și unde ar putea ajunge.

Money.ro: Se apropie prima rundă de alegeri din acest an. Avem cea mai mare inflație din UE, iar deficitul bugetar a explodat. Cum vedeți anul 2024?

Dan Schwartz: Fiind profund electoral, anul 2024 poate fi considerat un an “de sacrificiu” pentru bugetul de stat al României. Au fost făcute multe promisiuni populiste, au fost efectuate cheltuieli bugetare mai mult sau mai puțîn utile dar cu siguranță în exces, veniturile bugetare au fost (din nou) bugetate prea optimist. Toate acestea combinate cu creșteri de fiscalitate semnificative, cu intervenții masive ale statului în economie și cu o productivitate a muncii și capitalului nu suficient de ridicate au făcut ca inflația să se mențină, în ciuda eforturilor făcute de Banca Națională, oferta de bunuri și servicii fiind adusă de multe ori la nivelul cererii prin achiziții din import. În condițiile acestea, bineînțeles că bugetul României a avut de suferit, deficitul înregistrat depășind estimările inițiale iar scăderile de prețuri mult trâmbițate la nivel politic apărând ca iluzorii. Depășirile de cheltuieli bugetare combinate cu o colectare relativ scăzută a veniturilor bugetare, pe scurt deficitul de anul acesta, au dus la creșterea gradului de îndatorare a României, cu urmări negative ce se vor vedea abia în anii ce urmează.

Money.ro: Care sunt măsurile pe care le-ați lua pentru a domoli inflația și a limita deficitul?

Dan Schwartz: Pe tremen scurt, este dificil de identificat măsuri care să producă rapid o scădere a inflației și să ducă la micșorarea deficitului bugetar. Chiar dacă ar fi identificate, cu siguranță că astfel de măsuri, care ar presupune apelarea la austeritate, nu ar fi luate în plin an electoral. S-ar putea avea totuși în vedere, începând chiar de anul acesta, măsuri cu acțiune pe termen mediu și lung cum ar fi stabilirea unei startegii bugetare bazate pe resurse proprii ale României și mai puțin pe surse atrase, fie ele granturi europene sau credite pe termen mediu și lung, începerea mult doritei reforme a statului român plecând de la reorganizarea teritorială, redimensionarea aparatului administrativ, controlul strict al cheltuielilor bugetare, în special a celor salariale și de protecție socială. În zona veniturilor, ar fi necesară o mai corectă și judicioasă estimare a acestora prin recurgerea la tehnici de bugetare moderne, bazate pe analize și studii de impact, dublată de o colectare mai ridicata a creanțelor fiscale prin creșterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor și prin diminuarea evaziunii fiscale. În zona politicilor fiscale, ar fi necesară reformarea reală a sistemului fiscal românesc în sensul transformării lui într-un instrument de susținere a creșterii economice a României, ceea ce ar  presupune apelarea la principii ce par a fi fost uitate, cum ar fi simplitatea, claritatea, predictibilitatea, și eficienta economică.

Money.ro: Urmează alte runde de alegeri. În acest context credeți că măsurile propuse de Dvs vor fi luate?

Dan Schwartz: Deși mă consider un optimist (moderat), nu cred că în plin an electoral vor fi luate măsuri ce ar presupune austeritatea bugetară, chiar dacă ele sunt logice din punct de vedere economic și social. Cu toate acestea, tocmai datorită optimismului meu moderat, îmi place să cred că în spatele ușilor închise, în laboratoarele de lucru ale tuturor partidelor politice, se fac analize realiste ale implicațiilor pe care populismul electoral le-ar putea avea asupra viitorului României și, în consecință, se procedează la gândirea și redactarea de politici economice și fiscale realiste ce vor deveni realitate începând de anul viitor, indiferent de cine va căștiga alegerile de toate felurile.

Money.ro: Toată lumea vorbește despre un decont al exceselor financiare ale statului în 2024. Când va fi acest decont? În ce ar consta acesta?

Dan Schwartz: Efectele negative ale populismului electoral nu se vor vedea imediat, economia românescă având un nivel relativ ridicat de reziliență. Într-un scenariu moderat, vom asista probabil începând cu mijlocul anului viitor la încetiniri ale ritmului de creștere economică și la o relativă scădere a nivelului de viață al populației. Într-un scenariu mai puțin moderat, excesele financiare ale anului 2024 se vor face simțite chiar înainte de sfârșitul anului acesta și vor conduce la accentuarea deficitului bugetar, la alegeri cu rezultate viciate de nemulțumirile populației, la dificultăți în menținerea nivelului de stabilitate economică și sociala a României și, ținând cont de contextual politic internațional extrem de volatil, ar putea avea chiar consecințe în ceea ce privește siguranță națională.

Money.ro: În contextul în care Bulgaria ratează aderarea la moneda europeană, România mai are un orizont de a trece la moneda Euro?

Dan Schwartz: Trecerea la euro se face de către fiecare țară în mod individual și este, în ultimă instanță, o decizie politică, bazată însă pe considerente economice. Nu cred că eșecul unei țări, Bulgaria în cazul nostru, implică în vreun fel un efect negativ în ceea ce privește aderare alteia la moneda europeană. De data aceasta, România este singură și numai economia românească și politicienii români vor determina tranziția. Un rol important îl va avea bineînțeles și Banca Națională.

Dan Schwartz este co-fondator și Managing Partner RSM Romania, și unul dintre experții recunoscuți în fiscalitate de pe piața locală. Este certificat drept consultant fiscal, auditor financiar și expert contabil, și este specializat în prețuri de transfer și taxare internațională.

Portofoliul lui de clienți include companii din industria jocurilor de noroc, divertisment și media, producție, comerț, ospitalitate, marketing și educație. De-a lungul carierei sale, a contribuit deseori la dezvoltarea și actualizarea contextului legislativ național, din poziția sa de membru în Coaliția pentru România.

Expertiza sa în consultanță fiscală și leadership au fost perfecționate prin programe parcurse în cadrul Universității Harvard, Universității Washington State, Universității George Washington și Paris Conservatoire National des Arts et Metiers.