Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român. Sunt redate limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc, pentru care este prevăzută şi o organizare administrativă proprie, cu autorităţi publice şi instituţii proprii la toate nivelurile, conferirea unor competenţe specifice, folosirea limbii maghiare ca limbă oficială a Ţinutului Secuiesc şi a simbolurilor naţiunii maghiare.
În timpul dezbaterilor, deputatul UDMR Kulcsar Gyorgy a acuzat de ură şi de necunoaştere a istoriei persoanele sau instituţiile care susţin că Ţinutul Secuiesc nu există, iar PSD şi PNL au invocat anul Centenarului şi riscul de a crea falii în societate, anunţând că vor vota împotriva proiectului.
Iniţiatorul proiectului, deputatul UDMR Kulcsar Gyorgy, a spus în timpul dezbaterilor că persoanele sau instituţiile care susţin că Ţinutul Secuiesc nu există, sunt conduse din umbră de ură faţă de maghiari şi îndeamnă ca acestea să pună mână pe carte şi să citească istoria.
„Secuii au luptat pentru apărarea creştinismului de partea lui Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare. Comunitatea maghiară din România nu cere decât ceea ce li se cuvine tuturor naţiunilor europene. Europa sprijină autonomia, este cel mai important mesaj de comunitatea europeană după evenimentele din Catalonia. Nu dorim modificarea graniţelor, noi dorim doar autonomie teritorială a Ţinutului Secuiesc în interiorul statului român”, a afirmat Kulcsar Gyorgy.
